
Întâi și întâi alegem moderația! Conform Organizației Mondiale a Sănătății, o alimentaţie sănătoasă a unui adult presupune că maximum 30% din aportul energetic total este reprezentat de grăsimi (pentru a evita excesul ponderal). Dar nici aceste grăsimi nu sunt toate la fel!
Științific, „lipide” este termenul general pentru compușii organici insolubili în apă, care includ trigliceridele (grăsimile), colesterolul, alături de alte substanțe. Cu toate acestea, în limbajul curent, se folosește frecvent termenul de grăsimi pentru a include toate tipurile de lipide.
Acestea se împart în 4 categorii:
- trans (industrializate, din categoria margarinei și a mâncărurilor procesate) și care ar trebui să ocupe cel mai mic loc în alimentația curentă
- grăsimi saturate (grăsime animală, unt)
- polinesaturate (somon, soia, tofu, semințe floarea-soarelui, uleiul de floarea-soarelui, majoritatea uleiurilor vegetale)
- mononesaturate (ulei de măsline, nuci, avocado)
În general vorbind, pentru a ne îmbunătăți sau menține starea de sănătate, ar trebui să ne concentrăm pe consumul de grăsimi nesaturate, cele din pește, avocado, nuci, ulei de măsline, soia, floarea-soarelui și porumb, în locul celor saturate, cum sunt cele din carnea grasă, unt, ulei de palmier, smântână.
De asemenea, alegerile noastre ar trebui să includă carnea albă, ideal ar fi de la păsările de curte și peștele, care, în general, au un conținut scăzut de grăsimi. Carnea roșie este de evitat, pe cât posibil, iar cea procesată, de ocolit, deoarece are un conținut ridicat de grăsimi și sare.
Un important capitol privind grăsimile, mai ales în epoca intens industrializării alimentației, se găsesc în alimente procesate, fast-food, pizza congelată. Acestea se ascund sub un nume destul de recent intrat în vocabularul nutriționiștilor, dar reprezintă un pericol atât de mare pentru sănătate, încât au generat modificări la nivel legislativ, chiar și în România!
Grăsimile trans!
Le cunoaștem deja sub numele generic de margarină. Sunt făcute printr-un proces numit hidrogenare, în care molecule de hidrogen sunt adăugate la grăsimi lichide (cum ar fi ulei vegetal) pentru a le transforma în grăsimi solide, rezultând uleiurile parţial hidrogenate – PHO. Acestea sunt cele mai comune tipuri de grăsimi trans utilizate în alimentele prelucrate – biscuiţi, îngheţată, conserve, chipsuri de cartofi, alimente prăjite (cartofi prăjiţi şi gogoşi).
Înainte de 1990, se știa foarte puțin despre efectele asupra sănătăţii ale grăsimilor trans, iar companiile le-au folosit pe scară largă pentru că erau ieftine, comode și au o perioadă lungă de depozitare.
Studii ulterioare au arătat însă că grăsimile artificiale trans pot creşte riscul de boli grave. Grăsimile trans cresc nivelul de colesterol LDL (colesterolul rău) și scad nivelul de colesterol HDL (colesterolul bun), în același timp. Combinația este un factor important în producerea unor afecțiuni cardiace, dar nu numai.
Autoritatea americană pentru reglementarea alimentației și medicamentelor, FDA, a stabilit în 2015 că grăsimile parțial hidrogenate, sursa primară de grăsimi trans artificiale, sunt nesigure pentru consum.
Anul trecut, Parlamentul României a adoptat proiectul de lege care prevede limitarea acizilor grași în industria alimentară. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) intenţionează să elimine grăsimile trans din toate alimentele, la nivel mondial, până în 2023. Până atunci, însă, citiți etichetele! Evitați produsele care conțin pe lista de ingrediente cuvinte precum: trans, hidrogenat, parțial hidrogenat.
Surse documentare:
https://lege5.ro/gratuit/gm4dembxgaya/legea-nr-182-2020-pentru-stabilirea-continutului-de-acizi-grasi-trans-in-produsele-alimentare-destinate-consumului-uman
https://www.who.int/news/item/13-01-2021-who-developed-a-global-laboratory-protocol-for-measuring-trans-fat-in-foods