fbpx

Chiftele și chifteluțe

Chiftele și chifteluțe

Un amestec de carne, cu ou, pâine sau pesmet și condimente, ulterior prăjite în ulei sau gătite la cuptor, asta este ideea de bază a chiftelelor de pretutindeni. Ce le diferențiază de obicei este mixul de carne folosit și condimentele specifice. Dacă noi avem sare și piper și un strop de boia, în anumite zone, alții folosesc chimion sau ghimbir.

Toate marile culturi au propria lor versiune de chiftele, dar se crede că acest fel de mâncare este în mod tradițional italian. Cu toate acestea, originea chiftelelor este de fapt destul de greu de identificat. Trecând prin cărțile de bucate vechi, reținute de istorie, le găsim în Roma Antică, în la Apicius, unde sunt mai multe rețete de acest tip.  Dar și vechile cărți persane de bucate prezintă o rețetă de miel condimentat, rulat în bile de mărimea unei portocale și glazurat cu gălbenuș și uneori șofran. Această metodă a fost dusă în Occident și este denumită poleială. Există multe variații regionale, notabilă printre acestea kufte Tabrīzī neobișnuit de mare, din regiunea de nord-vest a Iranului, având un diametru mediu de 20 de centimetri. 

Chiar și acum, unele dintre cele mai populare chiftele din lume sunt köftele turcești, al căror nume chiar aduce cu cel al chiftelelor noastre. Este foarte probabil ca, la fel ca și micii, să fi ajuns pe teritoriul nostru odată cu migratorii otomani.

Chftelele în lume

Kofta sau köfte sunt chiftele prăjite de mărimea unei nuci, de obicei făcute din carne de vită sau miel. La turci sunt servite ca aperitive, un fel de mâncare foarte popular, adesea pregătit pentru ocazii speciale și petreceri, fiind ușor de preparat și de consumat folosind o simplă scobitoare. În compoziția lor intră, pe lângă amestecul de carne, ceapă, usturoi, orez, ou, pastă de tomate și pesmet. Chiar foarte asemănătoare rețeta cu cele de la noi!

Dar chiar mai asemănătoare cu ale noastre sunt chiftelele grecilor, keftedakia, a căror rețetă are în plus mărar și pătrunjel, condimentate cu piper negru și sunt făcute cu carne de porc. Dacă vreți să le testați gustul, încercați rețeta noastră.

Și dacă tot am pomenit la început de originea lor italiană, ei bine aici polpette, cum se cheamă ele, se prepară din carne de de vițel, vită sau porc, cu ceapă, usturoi, ou, pesmet sau pâine înmuiată, uneori parmezan ras, asezonate cu ierburi aromatice locale și servite în sos de roșii condimentat și cu paste. Aproape fiecare restaurant italian care se respectă le are în meniu!

Albóndigas en salsa sunt chiftelele tradiționale din Spania. Chiftele sunt adesea făcute cu o combinație de carne de vită, porc, vițel (sau o combinație a celor trei), pesmet, pătrunjel, ouă, usturoi, făină și condimente, în timp ce sosul este făcut cu usturoi, ceapă, vin roșu, ulei de măsline, boia de ardei, sare și bulion. Nu sunt foarte dificil de preparat, vă arătăm noi aici cum.

Și țările nordice au o mare slăbiciune pentru chiftele, iar cele suedeze au ajuns până la noi știm bine cum. Au devenit repede favorite ale locului și oamenii se înghesuie să le mănânce măcar la bufetul magazinului, dacă nu vor să le prepare acasă. Noi ne-am făcut curaj și am făcut această rețetă, cu un amestec de carne tocată de vită-porc, ceapă, pesmet, ou, ienibahar și verdețuri.

Rețetele americane de chiftele au la bază varianta italienească, dusă cu ei de emigranți, alături de multe alte feluri de mâncare.

Și asiaticii sunt mari fani ai chiftelelor, le găsim peste tot în bucătăriile locale, din China în Indonezia sau Thailanda. Acestea seamănă însă mai mult cu perișoarele noastre, fiind mai degrabă servite în supe. Bineînțeles, au în plus condimente specifice: ghimbir, sos de soia ori de pește, oțet de orez și uneori chiar și legume în compoziție. În Indonezia, de exemplu, pot avea chiar și creveți în compoziția de carne.

Surse documentare:

https://en.wikipedia.org/wiki/Meatball
https://en.wikipedia.org/wiki/List_of_meatball_dishes

Foto: unplash.com

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un

 

pe Facebook


Înscrie-te la newsletterul săptămânal