Cu siguranță că, pe termen lung, mâncarea nu ne va ajuta să rezolvăm vreo problemă, dar sunt zile, momente și situații când pur și simplu avem nevoie de o formă de alinare. Un ceai într-o zi umedă și friguroasă, o ciocolată caldă într-o seară de iarnă după o zi lungă, o ciorbă consistentă făcută după rețeta mamei sunt exact ceea ce spunem atunci când folosim sintagma comfort food. Este acel gen de mâncare ce ne aduce o oarecare consolare atunci când lucrurile nu merg așa cum ne-am dori (înghețata!) sau ne induce o stare de bine când avem mai mare nevoie.
Termenul de comfort food a fost folosit pentru prima dată în 1966, de un cotidian american din Florida, Palm Beach Post, într-un articol ce se referea la gestionare stresului emoțional. Se spunea acolo că adulții care trec prin astfel de episoade au tendința să se refugieze în ceea ce ar putea fi numit ‘comfort food’, un tip de hrană pe care îl asociază cu protecția și siguranța de care au avut parte în copilărie, cum ar fi ouăle ochiuri sau faimoasa supă de pui.
În timp, psihologii au analizat în amănunțime subiectul, iar explicația științifică este, pe scurt, cam așa. Comfort food oferă o stare temporară de bine, datorită nivelului ridicat de zahăr, grăsime sau sare, care tind să îmbunătățească starea emoțională prin stimularea sistemului de recompensă a creierului. Sună sec, dar asta este. Ca să livrăm până la capăt pilula amară, conform Psychology Today principiul este același ca la orice altă adicție- cafea, țigară asta ca să nu le amintim pe cele mult mai serioase. Lucrurile sunt în ordine, atâta timp cât noi controlăm situația, nu îi cădem victime.
Ieșind însă de pe tărâmul științific și întorcându-ne în bucătăria noastră, trebuie să mai spunem și că mâncarea asta care ne asigură un anumit confort emoțional în zile mai înnegurate mai are ceva foarte important, pe lângă conținutul de carbohidrați.
Este asociată cu amintirile plăcute!
Iar de aici putem spune că apar diferențele, atunci când îi spui cuiva să își înșire mâncărurile favorite. Se poate spune chiar că apar categorii aparte pentru femei și bărbați. Doamnele preferă snack-urile și dulcegăriile (pentru care de cele mai multe ori se simt vinovate când le mănâncă, dar în anumite momente au o scuză), iar domnii mâncărurile calde și consistente (le aduc aminte de bucătăria mamei, cel mai adesea). Adolescenții vor alege de cele mai multe ori junk food- sunt la îndemână și uneori interzise de părinți, deci o alegere firească la vârsta lor.
Pe glob, însă, fiecare zonă, am putea spune, are propria definiție pentru comfort food, iar mai jos găsiți câteva dintre acestea
Franța
Crème caramel, supă franțuzească de ceapă, cartofi gratinați Dauphinois, pateu (de carne), tocană de vită, roșii umplute cu carne tocată. Pentru că sunt francezi, ei își găsesc confortul emoțional în mâncarea elaborată. Sigur, și o sticlă cu vin. Chiar un pahar și la masa de prânz.
Încercați și:
Citiți și:
TOCANA, ACEEAȘI POVESTE DE MII DE ANI
Germania
Poate nu este atât de faimoasă ca cea din Italia, dar “deutsche Küche” are destule mâncăruri care îți încălzesc sufletul sau zilele de iarnă- friptură de vită la tavă, cu sos de roșii (Sauerbraten), ruladă din carne de vită, găluște de cartofi umplute, un fel de clătite din piure de cartofi, supă cu tăiței din clătite, găluște mici din aluat de paste, cu brânză, supă cu paste umplute, cârnați cu varză, sarmale și ouă fierte cu sos de muștar. Nu sună deloc străin pentru cei care cunosc bucătăria noastră transilvană și bănățeană!
Italia
Gnocchi, lasagne, paste cu sos de roșii sau alla carbonara, Nutella și pizza. Nicio surpriză până aici, nu? Italienii mănâncă pentru a se simți bine și o fac tot timpul.
Spania
Castane coapte, ciocolată caldă cu churros, fructe de mare, gazpacho, jamón serrano, paella, cârnați condimentați, tocană (cocido madrileño), tarta de Santiago, tortilla. Toate sunt pe lista mâncărurilor tradiționale locale. Explicația este simplă, asociem starea de bine cu mâncarea de acasă. Sau cu acasă, pur și simplu.
Marea Britanie
Combinațiile lor culinare ne pun deseori la încercare, iar lista de comfort food nu e deloc mai prejos. Cârnați prăjiți cu piure, conopidă cu brânză, pui Tikka Masala (de fapt aproape toată lista de curry indian), plăcintă de carne cu piure (și nu numai, lista de plăcinte sărate la englezi e generoasă), cartofi prăjiți cu ouă, ouă fierte moi cu pâine prăjită tăiată soldăței, ou scoțian (ou fiert îmbrăcat în carne tocată de cârnați, dat prin pesmet și prăjit!) fish&chips, crumble de fructe diverse și celebrele lor budinci. Continuă cu fripturi de vită la cuptor, supe și tocănuri, cârnați copți în Yorkshire pudding și Yorkshire pudding ca atare, pentru că se potrivește cu toate sosurile groase de fripturi la cuptor. Probabil din cauza vremii de-a dreptul neomenoase de pe insulele britanice, au nevoie de multă mâncare pentru suflet.
Încercați și:
România
Am lăsat la urmă lista noastră de mâncare pentru suflet din două motive. Cel mai important este că, din punctul nostru de vedere cel puțin, bucătăria românească tradițională este definiția în sine a comfort food, în zilele geroase de iarnă sau cele pur și simplu grele.
Cel de-al doilea motiv este că am vrea să știm de la fiecare dintre voi care sunt primele 3 alegeri pe lista voastră personală și să le gătim și noi, la (sau așa) Cum Vă Place!
