Cultivarea gutuiului pare să fi avut nu doar un rol important în medicina populară, începând din Grecia antică și Roma antică, ci și simbolic: iubire și fertilitate, asta exprimau în cultura antică aceste fructe mari, rotunde, cu inconfundabilul puf iritant dar și cu un parfum extraordinar.
Gutuile își au originea în regiunea Caucaz, iar Turcia rămâne cel mai mare producător, deși sunt cultivate în tot Orientul Mijlociu, precum și în Chile, Uruguay și Argentina. Cândva, gutuile au fost cândva cultivate pe scară largă și în Statele Unite, dar au fost distruse de boli și insecte, iar acum majoritatea gutuilor de dincolo de ocean provin din Argentina.
Gutuile sunt o sursă bună de vitamina A și fier și oferă cantități moderate de potasiu, vitamina C și calciu, iar aciditatea lor crescută este legată de o mai bună digestie a alimentelor grase. Gutuile sunt în special bogate în pectină, o fibră solubilă care pare să ajute la scăderea colesterolului din sânge. În mod tradițional, gutuile au fost folosite pentru a produce un extract care ajuta la tratarea tusei și durerilor în gât, precum și pentru probleme digestive.
Proprietăți nutriționale pentru o gutuie crudă, medie
- 52 de calorii,
- 14,1 g carbohidrați
- 0,4 g proteine
- 0,1 g grăsimi
- 1,7 g fibre alimentare
- 37 UI vitamina A
- 14 mg vitamina C
- 3 mcg acid folic
- 181 mg potasiu
- 4 mg sodiu
- 16 mg fosfor,
- 10 mg calciu
- 7 mg magneziu
- 0,12 mg fier
Gutuile sunt ceva mai dificil de consumat crude – pur și simplu sunt prea tari și astringente — dar când sunt gătite, devin roz și dezvoltă o textura plăcută. Curățarea și îndulcirea gutuilor gătite sau amestecarea cu ingrediente ceva mai dulci, le fac și mai gustoase.
Așadar, feliați gutuile, adăugați-le într-o oală cu apă și puțin zahăr, lăsându-le pe foc atâta cât să se înmoaie pulpa. Puteți adăuga vanilie, scorțișoară, ghimbir și anason stelat. Astfel preparate, pot fi mâncate ca atare, sau cu fulgi de ovăz și iaurt.
În plus, puteți face dulceață de gutui. Cu toate acestea, ar trebui să fiți atenți la conținutul de zahăr, deoarece dulceața tinde să fie bogată în zahăr adăugat și ușor de mâncat în exces. Dar o puteți adăuga în ceai, de exemplu, pentru a-l îndulci.
În bucătăria europeană, gutuile tind să fie folosite la deserturi, jeleuri, peltele sau dulcețuri, însă în bucătăriile mediteraneene, acestea sunt adesea adăugate la tocane și preparate din carne.
- Gutui însiropate
- Gutui coapte
- Plăcintă de mere și gutui
- Gemul sau pelteaua de gutui este potrivită în combinație cu halloumi la grătar
- Pui cu gutui
- Curcan la cuptor, umplut cu gutui sau cu sos de gutui
- Pulpe de miel cu gutui, într-o rețetă aromată cu tentă marocană
- Khoresh-e Beh, o tocană persană cu gutui
- Cu carne de vită, gătită ca la Smyrna, în Grecia
- Alături de carne de vânat
Foto: pixabay.com
Surse documentare:
The 200 SuperFoods That Will Save Your Life: A Complete Program to Live Younger, Longer Paperback – January 13, 2010, Deborah Klein
https://www.nutrition-and-you.com/quince-fruit.html
https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-384/quince
http://persianfoodtours.com/khorsh-e-beh-persian-quince-stew/
