fbpx

De 1 decembrie mâncăm românește!

V-am mai tot povestit noi că multe dintre mâncărurile considerate de noi tradiționale își au rădăcinile pe alte meleaguri, așadar acum, când am decis să gătim românește pentru a celebra, în felul nostru, ziua de 1 decembrie, am căutat cu atenție.

Sigur, în ultimii ani ne-am obișnuit să asociem fasolea la ceaun, cu ciolan, cu Sărbătoarea Națională, însă tradiția aceasta este de dată destul de recentă. Să ne amintim, totuși, că înainte de Revoluție se mâncau mai degrabă mici de 23 august, Ziua Națională a României pe atunci.

Dar pentru că fasolea ne este și nouă dragă, am inclus-o în meniul zilei, chiar cu ciolan afumat, deși pentru unii este perioadă de post. Dar e sărbătoare!

Povestea cu fasolea la ceaun ar putea fi simpatică, dacă ne gândim că noi celebrăm cu parade militare, mai ales că iarna nu poate fi vorba de petreceri câmpenești. Iar fasolea este des asociată cu mâncarea trupelor, chiar dacă sunt mulți care au rămas cu amintiri destul de neplăcute privind gustul acesteia pe vremea când armata era obligatorie și erau soldați în termen. Pentru mulți dintre ei, probabil astăzi nu va fi un meniu cu fasole.

Cu toate acestea ar fi mare păcat să uităm de iahnia noastră de fasole, mâncare complicată tare, ne spune Radu Anton Roman în a sa carte Bucate, vinuri și obiceiuri românești

Pentru a ilustra cum vedea celebrul povestitor al mâncărurilor românești rețeta, vă spunem doar atât: lista ingredientelor ocupă un sfert de pagină și cuprinde, pe lângă ciolan, pastramã afumată de gâscă, costiță afumată, cârnăciori de porc afumați, untură de gâscă și măduvă. În vasul de bucătărie trebuie să își facă loc însă și fasole, ceapă, morcovi, ardei gras, tarhon și condimente. Iar dacă vorbim despre timpul de pregătire al acesteia, este o mâncare de cursă lungă cu siguranță. Fasolea se lasă în apă de cu seara, ciolanul are nevoie de cel puțin un ceas jumătate pentru a fierbe, iar fasolea cu totul în jur de trei ceasuri! Dar în final, nu vom avea o apă translucidă cu niște boabe albicioase, ci un sos de o deosebită cremozitate care pur și simplu îmbracă fiecare bob de fasole, iar afumătura și grăsimea îi dau o arome de neuitat!

Zona în care a crescut România de azi a fost puternic influențată cultural și gastronomic, dar atunci când vorbim despre felul în care noi pregătim fasolea și cât de des se regăsește carnea de porc în rețetele noastre, nu ne înșelăm prea tare spunând că o fi sau nu rețetă tradițională de 1 decembrie, fasolea cu afumătură are un gust puternic local. Să-i spunem românesc!

Carnea de porc se împacă foarte bine cu aroma de tarhon. Cel mai potrivit, mai ales în ciorbe, este tarhonul murat, mai ales pentru transilvăneni care preferă să acrească cu oțet sau cu lămâie (sigur, și cu zeamă de varză, dar nu totdeauna). Pentru că zona Brașovului este la noi patria cartofului, găsim în Transilvania și cele mai aromate ciorbe de cartofi. Cu afumătură

Ca urmare, din meniul nostru românesc dedicate Zilei de 1 decembrie nu are cum să lipsească puternica amprentă a ardelenilor nici din gastronomia locală. Iar dacă ne întrebăm cum deosebim o ciorbă de cartofi din Ardeal de una din Muntenia, să spunem, răspunsul este cât se poate de simplu: smântâna! Ciorba este dreasă cu ou și cu smântână, pe care o folosesc din belșug și peste tot, am putea spune, din gulașuri și până în maioneza de la ouăle umplute. Așadar, vom avea o ciorbă ardelenească dulce, chiar dacă este acrită cu oțet.

Moldova nu are cum să lipsească de pe masa noastră astăzi, și pentru că lăsăm cozonacii de Crăciun, astăzi o să vorbim mai ales despre celebrele poale-n brâu. Practic, sunt aceleași ingrediente ca și la cozonac, dar împachetate altfel și, bineînțeles, cu brânză (de burduf, ori caș frământat cu sare sau telemea frãmântat, ne lămurește Radu Anton Roman). 

Numele moldovenesc „poale-n brâu“ provine, cel mai probabil, din modul de împachetare, unde se ridică poalele aluatului  peste brânză, ca într-un plic, pentru a o înveli bine și a nu o lăsa să se reverse în cuptor. O rețetă similară este și în Muntenia, cea de brânzoici, acestea însă apar de cele mai multe ori preparate cu brânză de vaci, iar împachetarea lor aduce mai mult cu portofelele. Chiar există și această denumire printre produsele de patiserie!

Peste poale-n brâu puteți turna smântână pentru că și bucovinenii o iubesc teribil, dar și miere. Asta dacă vreți să vă îndulciți cât de tare se poate.

Cum masa de sărbătoare la români începe cu o țuică și se termină la o poveste cu vin, pe lângă desert, trebuie să aducem și Dobrogea la masă. Încercați așadar un vin roșu sec, dens, un Cabernet Sauvignon sau o Fetească Neagră.

La mulți ani frumoși și prosperi, România!

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un

 

pe Facebook


Înscrie-te la newsletterul săptămânal