De fapt, este, dar una sărată. Dar cum francezii sunt meticuloși și mai ales sensibili la nuanțe, când vine vorba de zona culinară, nu folosesc aceleași denumiri. Cam atât de simplă este diferența între cele două, după cum ne spune marele dicționar francez Larousse.
Pe scurt, un quiche este o tartă sărată, cu aluat fraged, cu șuncă (piept de porc, bacon) și umplutură de ouă bătute, cu smântână. Este o specialitate culinară din Lorena, motiv pentru care rețeta de bază, cea detaliată mai sus, se numește Quiche Lorraine. Cuvântul quiche este de origine germanică (Kuchen/ Kuche care înseamnă, de fapt, prăjitură, în germană), în dialect.
Cercetătorii locului spun că găsim o primă mențiune a termenului quiche într-o scrisoare a Ducelui de Lorena, datată 1 martie 1586 la Ducele de Lorena. Existența quiche-ului este atestată în 1605, într-un registru contabil al unui spital din Lorena, unde apare alături de alte preparate culinare. În 1805, denumirea apare din nou, într-o Istorie semnată J.J. Lionnois, la Nancy (Lorena), unde se precizează că brutarul trebuie să prepare patiseriile și quiche-ul. 40 de ani mai târziu, termenul va fi deja inclus într-un dicționar, ceea ce înseamnă, practic, că avea notorietate națională, nu doar locală.
Produsul în sine este acum mult diferit față de varianta lui originală, după cum scriu cei care s-au ocupat de studiul vechilor preparate din bucătăria franceză. Iar principala diferență între acum și atunci nu este doar compoziția, ci mai ales aluatul. Pe vremuri, se pare că nu se făcea cu aluat fraged (cu unt), ci cu aluat dospit și, bineînțeles pe vatră. Sub nicio formă nu implica foitaj, iar acum sunt multe rețete care recurg la această variantă.
Pentru cei care cunosc zona de la granița cu Germania, în Alsacia există și acum o tartă sărată, care seamănă mai degrabă cu pizza. Așa-numita tartes flambées sau Flammenküche, al cărei blat nu s-a schimbat de secole, este aluat dospit. Vecina ei, însă, a suferit modificări la acest capitol. Semnificative chiar, am putea spune.
Quiche-ul poate fi o mâncare în sine sau un aperitiv pentru mesele mai bogate, iar de-a lungul timpului s-au dezvoltat atât de multe rețete, încât pasionații bucătăriei ușoare, dar consistente, își pot găsi cu ușurință preferințele. De altfel, și formele variază acum atât de mult, încât poate servi oricărui scop, pe masa de duminică sau cina cu prietenii sau chiar la picnic ori pe drum sau la serviciu. Și merge perfect cu un vin alb sec din Alsacia, regiunea vecină renumită pentru vinurile ei albe.
Cât despre aluat, cu siguranță nu este necesar să îl preparăm de fiecare dată, deși cel fraged este foarte ușor de făcut, nu are nevoie de timp pentru creștere. În plus, poate fi ținut la frigider sau chiar în congelator, deci poate fi pregătit oricând avem un pic de timp. Evident, acum poate fi și cumpărat, gata preparat.
foto: https://unsplash.com/
