Probabil că mulți ați auzit expresia ”dacă nu au pâine, să mănânce cozonac”. De cele mai multe ori, propoziția îi este atribuită Mariei Antoaneta, Regină a Franței, însă istoricii moderni vin să contrazică legenda.
Totuși, este interesant modul în care s-a ajuns aici, culinar vorbind, pentru că de istoria acestei regine se leagă multe bunătăți ale bucătăriei franceze.
Născută la Palatul Hofburg din Viena în 1755, Arhiducesa Maria Antonia a fost fiica cea mică a lui Francisc I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman și a Mariei Theresa, regină a Ungariei și Boemiei. Maria Antoaneta a părăsit Viena la vârsta de paisprezece ani, pentru a se căsători cu moștenitorul tronului și devine regină a Franței și a Navarei la vârsta de optsprezece ani.
Fragedă vârstă și sensibilă pentru prințesa austriacă, mai ales ca urmare a tensiunilor de lungă durată dintre Austria și Franța.
Mariei Antoaneta îi este atribuită și aducerea în Franța a croissantului, asociat cu Casa Habsburgilor. Legenda spune că acesta are forma specifică a semilunii pentru a aminti de victoria împotriva otomanilor, după asediul Vienei, și care au fost alungați apoi până la marginea Imperiului. O altă legendă asociază inventarea croissantului cu asediul Budei (Budapesta), câțiva ani mai târziu, dar tot în timpul războiului împotriva turcilor.
În Dicționarul Universal al sec XIX, anul 1869, Pierre Larousse, croissantul apare descris ca fiind fabricat din făină de cea mai bună calitate cu ouă bătute. Acum am spune că seamănă cu aluatul de cozonac
În plus, popularitatea preparării produselor de patiserie în manieră vieneză a avut la origine tot un austriac, August Zang, care a deschis în Franța o Brutărie Vieneză, în 1839.
În ce privește prima consemnare a termenului de patiserie vieneză, acesta apare în cartea lui Alphonse Daudet, Nababul, din 1877.
Deși toate aceste produse sunt asociate acum cu marea școală a de patisserie din Franța, putem spune fără să greșim doar că aici și-au dobândit forma și gustul în care le-am cunoscut noi, nu că aici își au originea.
Într-adevăr, patiserii francezi au transformat aluatul preparat în manieră vieneză în foitajul pe care îl cunoaștem astăzi. I-au păstrat însă origine, în denumite. În Franța, tot ceea ce este preparat din foitaj, croissante, pain au raisins și brioșe, se numește “viennoiserie” – care provine din Viena.
Metoda actual de preparare, de aluat foitaj în straturi, numit la noi chiar aluat franțuzesc, este, fără îndoială, o metodă de lucru franceză, nu vieneză.