Bucătăria albaneză este parte integrantă a bucătăriei mediteraneene, dată fiind întinsa zonă de coastă la Adriatică și la Marea Ionică. Se bazează în principal pe ulei de măsline, fructe, legume și pește. În ce privește uleiul de măsline, este cea mai veche și mai frecvent utilizată grăsime vegetală din gătitul albanez, produs din antichitate în toată țara, în special de-a lungul coastelor.
Dacă ar fi să facem un top al gusturilor, pe lângă usturoi, ceapa este cel mai utilizat ingredient al bucătăriei albaneze. Albania este pe locul patru în lume în ceea ce privește consumul de ceapă pe cap de locuitor!
În Albania, ierburile aromatice sunt foarte populare. Le găsiți atât la supermarketuri, cât și la standurile de produse locale din toată țara. Apropierea de Marea Mediterană și condițiile climatice ideale permit cultivarea a aproximativ 250 de plante aromatice și medicinale, iar Albania se numără printre principalii producători și exportatori de astfel de plante din lume. Mai mult, țara este un producător semnificativ la nivel mondial de oregano, cimbru, salvie, rozmarin și gențiană galbenă.
În ce privește bucătăria locală, cele mai frecvent utilizate sunt anghinare, busuioc, ardei iute, scorțișoară, coriandru, lavandă, oregano, mentă, rozmarin, cimbru, dafin, vanilie, șofran.
Mic-dejunul local este, în general, ușor. Pâine cu unt, brânză, gem și iaurt, alături de care sunt măsline, cafea, lapte, ceai sau raki. Poate fi compus însă și doar din fructe sau o felie de pâine și o ceașcă cu cafea sau ceai. Cafeaua și ceaiul sunt savurate atât în casă, cât și în cafenele, fiind una dintre influențele balcanice puternice.
Cea mai importantă masă a zilei este prânzul, iar în trecut oamenii mergeau acasă pentru a lua masa în familie, dar acum multă lume rămâne la restaurat ori cafenea. Prânzul constă uneori din gjellë, un fel principal de mâncare de carne, gătită încet cu diverse legume, însoțit de o salată de legume proaspete, cum ar fi roșii, castraveți, ardei verzi, ceapă și măsline.
Meze (mezze, mazza) reprezintă o selecție de aperitive, aduse în porții mici, pe care le puteți primi lângă băuturi, dar pot face parte și din meniul pentru o masă de prânz cu mai multe feluri de mâncare. Pot fi legume proaspete sau coapte, murături, ouă fierte, prosciutto, salami și feta, cu ardei copți, măsline, ulei de măsline și usturoi.
Tot la capitolul aperitive intră și supa rece de castraveți, Tarator, dar și o salată de fasole uscată. Salatele sunt de obicei servite lângă mâncăruri din carne, cu sare, ulei de măsline, oțet alb sau suc de lămâie. De asemenea, se consumă legume și qebapa (un fel de mici) la grătar sau prăjiți și diverse forme de omletă, dar și ficat de pasăre, vinete umplute sau ardei umpluți.
Dacă vă întrebați pe unde în lume mai puteți mânca sarmale sau chiftele, bineînțeles cu arome locale, ei bine, Albania este locul potrivit. Sarmalele sunt sarma, iar chiftelele qofte
Tavë kosi este o mâncare tradițională în Albania. De obicei cu carne de miel (ocazional și pui, dar atunci se numește mish pule) și orez, gătite într-o compoziție de iaurt cu ouă îngroșată cu făină prăjită în unt.
Cina în Albania este o masă mai mică, constând adesea doar din pâine, carne, pește proaspăt sau fructe de mare, brânză, ouă și diverse tipuri de legume, asemănătoare cu mic-dejunul sau, eventual, sandvișuri.
Dacă în ce privește mâncarea propriu-zisă, Mediterana își spune cuvântul pentru ingrediente, Balcanii se resimt cel mai mult la capitolul dulciuri.
Pe primul loc sunt foitajele, dar pe acestea le întâlnim și sărate, nu doar dulci. Plăcintele seamănă cu plăcintele noastre dobrogene, pot fi cu carne, cu brânză sau cu spanac.
Foitajele dulci sunt mai ales cu brânză dulce, ricotta de obicei. De asemenea, baklavaua și pandișpanul sunt foarte des întâlnite, dar și gemurile de fructe. Un desert local se numește zupa, construită sub formă de straturi de biscuiți sau chec, cu cremă de vanilie. Un alt desert, tambëloriz, numit și sultjash, seamănă foarte bine cu orezul cu lapte de la noi.
Cataiful lor se cheamă kadaif și este exact așa cum îl știm și noi: tăiței cu nucă sau fistic și sirop dulce. Și dacă vă e poftă de eclere, tot ce trebuie să faceți este să comandați pastashu și le veți primi! Trileçe este adaptarea locală pentru tres leches, un chec cu trei feluri de lapte: de vacă, de capră și de bivoliță. Cum a ajuns din America Latină până în Albania? Se pare că destul de ușor: l-au adus telenovelele. Ashure este cel mai vechi desert local, specific sărbătorilor musulmane în Albania. Un fel de budincă din grâu fiert cu nuci, fructe proaspete și fructe uscate. Cum vara cel mai des suntem cu ochii după înghețată, în Albania se cheamă akullore și seamănă până la identificare cu gelato italiană!
