
De la Dubrovnik, Split, Zadar, în nord spre Rieka și toată peninsula Istria, aflată ”peste drum” de țărmul italian, cu minunatele sale plaje albe și insule cu lacuri nenumărate, Croația este un adevărat rai întins de-a lungul Adriaticii.
Cel mai de sud punct important este Dubrovnikul. Denumit inițial Ragusa, orașul a fost fondat în secolul al VII-lea ca refugiu pentru locuitorii de pe coastă care fug de barbari, ca urmare, încă de la început a fost protejat de ziduri de apărare. Iar aceste ziduri sunt unul dintre cele mai interesante locuri unde vrei să fii, pe lângă străzile de piatră din orașul vechi, piața principală ori fortul Lovrijenac. Zona a impresionat inclusiv producătorii serialului Urzeala tronurilor (Game of Thrones), iar imaginile de aici au rămas emblematice.
Dubrovnikul integrează o mare parte moștenirii culturale mediteraneene, dar intim legată de Balcani. Este un oraș catolic, înconjurat de vecini islamici și ortodocși.
Urcând spre nord, la Split, al doilea oraș ca mărime al Croației, numit Spalato în italiană, ne intersectăm cu viața dalmată așa cum este trăită cu adevărat. Orașul are un echilibru perfect între vechi și nou, cu minunatul sit UNESCO Palatul lui Dioclețian, unul dintre cele mai impresionante monumente romane ale lumii, dar și cu zeci de baruri, restaurante și magazine prospere.
Poate cea mai interesantă zonă a Croației, din punct de vedere cultural vorbind, este Peninsula Istria, în nord-vest, după ce în decursul istoriei a fost cucerită și recucerită de nenumărate ori. Mai întâi a aparținut hiștrilor, a trecut la Imperiul Roman de Apus, a fost prădată de hoți și de longobarzi, anexată la regatul francilor, supusă ducilor din Carintia, Meran, Bavaria, apoi patriarhului din Aquileia, a aparținut de Republica Veneția, s-a aflat sub puterea Habsburgilor (cu o scurtă perioadă când Napoleon a fost împărat al francezilor și rege al italienilor), a ajuns după Primul Război Mondial să țină de Italia, pentru ca după Al Doilea Război Mondial să aparțină de Republica Socialistă Federativă Iugoslavia.
Printre minoritățile care trăiesc în Istria se numără și o comunitate de istroromâni, sosită aici se pare din Transilvania, Banat sau Timoc înainte de secolul al XIV-lea.
Fiind atât de aproape de peninsula italică, întreaga coastă dalmată este impregnată de cultura mediteraneană, însă tot acest melting pot de etnii și tradiții o face să fie ca niciuna alta. Iar bucătăria croată stă martoră: influențe mediteraneene, sigur, dar nu ne lipsesc nici balcanii cu ”turcismele” sale.
Așadar, de la fructe de mare, la carne tocată de vită și foitaje, găsim de toate!
Štrukli este poate cel mai renumit deliciu din Croația continentală, un aluat subțire umplut ori cu brânză, ori cu mac, dovleac, mere sau morcov. Cel mai popular este cel umplut cu brânză proaspătă și copt în smântână.

Peka se găsește în special în zona de litoral a Croației, iar denumirea provine tot de la modul de preparare. Este un mix de miel sau caracatiță cu cartofi, acoperit cu un capac din fier (peka), și copt ulterior în jar. Ingredientele se fierb în suc propriu, în tihnă, fără să amestecăm.
Brodet sau brudet este tot cu fructe de mare, un fel de tocană, servită cu o mămăligă mai moale decât suntem noi obișnuiți și îl puteți găsi pe toată coasta dalmată ori în insule. Cele mai bune sunt cele care au în compoziție cel puțin trei feluri de pește.
Skradinski Rizot este de influență italiană, am putea zice chiar că îl trădează numele. Este în topul mâncărurilor populare croate, cam ca mămăliga pe la noi, că tot am pomenit-o și ceva mai sus. Practic, este un risotto al croaților, însă nu e chiar atât de simplu de făcut. Prepararea lui durează între 7 și 12 ore, de obicei este făcut de un bărbat, iar rețeta tradițională variază de la zonă la zonă, însă de bază este faptul că e gătit la foc mic, cu bucăți suculente de carne de vițel. Se recomandă a fi servit cu vin roșu corpolent!

Sarma (Sarmale, Сарма) este fix ceea ce credeți, însă și aici le întâlnim cu influențele sale turcești, la capitolul arome. Amestecul combină de obicei carne tocată, orez sau bulgur, diverse ierburi, condimente, ardei roșu, boia, sumac măcinat sau sos de roșii, în timp ce învelișul este din viță de vie, varză sau frunze de varză murată sau o varietate de legume cu frunze.
Sigur, probabil că nu este prima voastră alegere în vacanța de vară, dar vă spuneam doar că le-ați putea găsi și aici, dacă vi se face poftă sau dor de casă.
Din aceeași categorie sunt Punjene Paprike, pentru că și croaților le plac ardeii umpluți cel puțin ca și nouă. Totuși, gustul ardeilor umpluți din Croația diferă de ai noștri din simplul motiv că metoda de preparare a cărnii este diferită, iar condimentele folosite sunt și ele specifice zonei.
Soparnik însă este un fel de mâncare foarte potrivit pentru vară. Un fel de plăcintă vegetariană cu mult pătrunjel și usturoi, merge atât ca aperitiv, cât și ca fel principal.
Kotlovina este o altă nebunie locală și bine ar fi să gustați, dacă întâlniți denumire în meniu. Numele îi vine de la modul de preparare, adică un vas mare, rotund, numit kotlić , unde cotletele de porc și cârnații sunt gătiți în suc propriu, la foc deschis. Cel mai adesea îl găsiți la târguri, pentru că reprezintă pentru localnici un eveniment culinar colectiv.
Dacă vi se face poftă de ceva dulce și căutați un produs local, dar cumva familiar, puteți oricând opta pentru krafne. Pe românește, gogoși, cunoscute în Banat drept crofne. În restul lumii se cheamă Berliner, Berliner Pfannkuchen, Pfannkuchen, Faschingskrapfen, Krebbel, Kreppel, Pączki, Fánk, Šišky, Koblihy, Krofi, Krofne, Krafne, Sufganiyah, Pyshki, Пышки, Ponchik.
Așa cum probabil vă așteptați, pot fi simple ori cu ciocolată sau dulceață și cu nenumărate tipuri de glazură. Având în vedere că numele de krofne, în germană, datează din secolul 9, iar prima rețetă a fost găsită scrisă în secolul 14, tot la germani, nu ar trebui să ne mire faptul că o lume întreagă, la propriu, a avut vreme să se topească după ele.
Dacă, însă, preferați o prăjitură locală cu foi de aluat, puteți alege Mađarica. În maghiară înseamnă fata unguroaică, dar este un produs festiv specific Croației. Este foarte simplă și gustoasă: foi coapte de aluat, lipite între ele cu cremă densă de ciocolată, iar deasupra glazură de ciocolată. Ce ne-am putea dori mai mult?!
Ah, da. Vacanța!
Foto: pixabay.com