fbpx

Povestea cafelei

Spre deosebire de englezi, unde termenul de cafea a intrat în limbaj pe filiera olandeză (coffee-koffie), în 1582, conform Oxford English Dictionary, în limba română pare să fi ajuns de la consumatori, nu de la importatori, am zice astăzi. Adică de la turcii otomani, care o numeau kahve, termen preluat de ei din arăbescul qahwah.

Cuvântul cafea, scris cahfè, apare în Letopisețul lui Neculce, care povestește despre logofătul Tăutu, trimis sol la turci în jurul anului 1500, unde primește să bea această cafea, dar pe care nu prea știe cum să o bea.

Se pare că prima cafenea din București a fost deschisă în 1667 de Kara Hamie, în preajma Hanului Şerban vodă şi a Curţii Domneşti, adică în zona Băncii Naționale. Există încă în picioare clădirea monument istoric cu Cafeneaua Veche, pe Strada Covaci nr. 16, în fața pieței Sfântul Anton din centrul istoric, datând din 1781 și atestată în anul 1812.

Cu alte cuvinte, dacă au existat cafenele, cu siguranță au existat băutori de cafea de foarte timpuriu pe teritoriile României de astăzi, adusă de turci și mult iubită de atunci de oamenii locului.

Cum a fost descoperită însă cafeaua ca băutură, este mai greu de spus. Sunt mai multe legende privind originea cafelei și modul în care a intrat în preferințele consumatorilor, dar toate poveștile sunt legate de calitățile ei energizante, fie că implică păsări care i-au consumat boabele (o legendă marocană legată de Ghothul Akbar Nooruddin, care a remarcat vitalitatea păsărilor care mâncau cafea boabe), fie capre (legenda etiopeană). De altfel, Etiopia pare să fie leagănul cafelei, de unde a migrat către est, în Peninsula Arabică, de unde și-a început călătoria în jurul lumii. În secolul al XV-lea, arborele de cafea era cultivat în Yemen, iar un secol mai târziu, cafeaua era cunoscută în Persia, Egipt, Siria și Turcia. În secolul al XVII-lea, deja există în Europa.

Există multe feluri, acum, de a bea cafeaua, dar modul tradițional rămâne cel la ibric, denumit turcesc, cu boabele măcinate proaspăt și pudra pusă apoi în apa fiartă, să mai dea un clocot. Dar până să ajungă la băutorii de cafea, procesul de preparare al cafelei este îndelungat și implică culesul boabelor, uscatul acestora, alesul, prăjitul și măcinatul.

Ca și pentru vin, și la cafea există specialiști degustători care o apreciează întâi din punct de vedere al aromei, apoi al gustului.
Gustul cafelei este diferit în funcție de varietate (arabica, robusta sau blend), de origine (Etiopia, Peninsula Arabică, Brazilia, Columbia, Guatemala, Costa Rica sau Indonezia- sunt cele mai cunoscute zone producătoare), dar și tipul de prăjire (ușoară, medie și tare) și granulație. Cafeaua mediu prăjită este de obicei așa numita americană, iar cea tare o cunoaștem din espresso ori cafeaua vieneză.

În mod obișnuit, la cafenea primim, alături de ceșcuța cu licoarea magică, și un pahar mic cu apă. Unii îl beau înainte de cafea, alții după, iar rolul lui poate fi divers. Iubitorii gustului beau apa înainte de a sorbi din ceașca cu cafea, pentru a-și pregăti capacitatea de a simți fiecare punct de aromă. Este ca la degustarea vinului, iar aceasta este explicația oarecum științifică a paharului cu apă.

Pentru cei care iubesc gustul amar al cafelei, dar ar vrea să nu le rămână, totuși, pe cerul gurii prea multă vreme, paharul cu apă îl beau după. Amatorii de dulce chiar cer biscuiți, în cazul în care nu primesc din capul locului prăjiturica aferentă.

Apa, însă, este importantă și când vă preparați singuri cafeaua. Este recomandat de specialiști să nu folosiți apă de la robinet, mai ales dacă are un gust pronunțat de clor ori de fier, pentru că va schimba cu siguranță gustul cafelei, iar asta nimeni nu și-o dorește.

În esență, cafeaua trebuie să fie fierbinte ca iadul, neagră ca noaptea și amară ca viața însăși, spun cunoscătorii și mai ales iubitorii ei pasionați.

Surse documentare:
https://www.ncausa.org/about-coffee/history-of-coffee
https://www.bucurestiivechisinoi.ro/2010/07/povestea-cafenelelor/
https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/cafenele-din-vechiul-bucuresti-secolele-xix-xx

Foto: https://unsplash.com/

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un
 

pe Facebook


Înscrie-te la newsletterul săptămânal