fbpx

Primăvara mâncăm verde

verdețuri

Plantele cu frunze verzi sunt o parte importantă a unei diete sănătoase. Sunt pline de vitamine, minerale și fibre, dar au un conținut scăzut de calorii. 

O dietă bogată în verdețuri poate oferi numeroase beneficii pentru sănătate, inclusiv reducerea riscului de obezitate, boli de inimă, hipertensiune arterială și declin general al organismului. Fie sub formă de hrană propriu-zisă, smoothie-uri sau gătite termic, plantele cu frunze verzi sunt un aliat de nădejde pentru bunăstarea fiecăruia.

Ceapa verde

Ceapa verde conține de două ori cantitatea zilnică recomandată pentru adulți de vitamina K, care ajută la coagularea sângelui și menține oasele puternice, aproximativ 25% din valoarea zilnică pentru vitamina C, un antioxidant care vă ajută să vă protejați celulele de deteriorare și în jur de 16% din necesarul zilnic de folat, o vitamină de care corpul dumneavoastră are nevoie pentru a produce ADN și care este deosebit de importantă pentru femeile însărcinate. Când gătiți cu ceapă verde, vă bucurați de o aromă mai moale, dar cu același gust de ceapă, dar bine ar fi să o consumați crudă, pentru a beneficia de toți nutrienții ei. Pe lângă tradiționala brânză cu slănină și ridichi, poate fi adăugată într-o salată de fasole neagră, porumb și roșii.

Usturoiul verde

Acesta este recunoscut pentru aroma sa subtilă, iar experții culinari îl preferă pentru nota sa mai blândă și mai suavă decât a usturoiului matur. Este folosit mai ales pentru a accentua gustul delicateselor precum supe, ciorbe, paste sau preparate din carne. Usturoiul verde are un gust mai picant și mai aromat, ceea ce adaugă sau aromă proaspătă delicateselor. Usturoiul verde conține un antioxidant numit alicina care acționează ca ingredient activ în reducerea colesterolului, reduce inflamația din organism, previne răceala, tusea și gripa. În plus, acest antioxidant puternic ajută la întărirea imunității și ajută la regenerarea celulară cauzată de stresul oxidativ. Potrivit unor studii, alicina din usturoi poate ajuta la prevenirea bolilor cronice grave.

Rucola

Cultivată acum și la noi, este o plantă anuală din familia cruciferelor, ușor amăruie și picantă, folosită încă din antichitate ca plantă medicinală. Frunzele sunt bogate în vitamina C. Folosită pe vremuri în principal pentru calitățile sale medicinale energizante în stimularea digestiei și protejarea împotriva ulcerului gastric, rucola este acum apreciată ca salată unică, piperată, cu conținut scăzut de calorii și detoxifiant. Fiind o plantă din familia cruciferelor, rucola este o rudă cu broccoli și varza și are multe dintre aceleași beneficii, inclusiv întărirea sistemului imunitar și menținerea sănătății ochilor și pielii. Pe lângă salata propriu-zisă sau folosire frunzelor de rucola în sandviciuri, așa cum folosim salata verde, se poate prepara și pesto de rucola, urmând rețeta clasică: cu căței de usturoi, sâmburi de pin, ulei de măsline și pecorino. Poate fi folosită la paste sau pe cartofi fierți ori copți, după preferințe.

Valeriana

Valeriana nu este de fapt valeriană (Valeriana Officinalis), dar așa a fost tradusă la noi în modernitate. Pe vremuri i se spunea fetică și unii o mai știu după denumirea aceasta, dar de cele mai multe ori este numită salată de câmp. Traducerea greșită vine de la faptul că în latină se numește Varianella Locusta, dar denumirea în engleză, de exemplu este Lamb’s lettuce, salata mieilor, cum ar veni salată de câmp. Fetica se regăsește mai ales pe coasta Marii Mediterane, în Franța, însă și în Africa sau Asia, dar poate fi cultivată și la noi, în spații protejate. Are o aroma discretă de nuca și este adesea folosită la prepararea salatelor. 56 de grame de fetică crudă au doar 12 calorii, 1,12 grame de proteine, aproape deloc grăsimi și în jur de 2 g de carbohidrați. Are însă un conținut ridicat de vitamina C, mult fier, vitamina B6, mangan, cupru și potasiu. Dacă nu ați încercat-o până acum, dați-i o șansă, pentru mulți gustul ei acrișor și proaspăt este de preferat gustului amărui de rucola!

creson

Cresonul

Lepidium sativum, numit la noi și năsturel, măcriș de baltă sau hreniță este o plantă din familia cruciferelor, cultivată pentru frunzele ei întrebuințate ca salată sau condiment. Originea plantei este în Orientul Mijlociu, de unde s-a extins în Europa și Asia, ajungând inclusiv pe teritoriul țării noastre. Aici, cresonul este atestat ca făcând parte din flora spontană a Bucureștiului în anul 1912, de profesorul Zacharia Panțu. În prezent, cresonul poate fi întâlnit în stare sălbatică în pădurile din județul Ilfov. Cresonul este unul dintre cele mai bogate în nutrienți dintre toate alimentele, așa cum este măsurat de Indicele de densitate nutrientă agregată (ANDI), ceea ce înseamnă că una dintre cele mai aromate verdețuri pe care le puteți mânca. În plus, cresonul este un aliment natural sărac în calorii, fără grăsimi, fără colesterol și cu foarte puțin sodiu. Conține iod și vitamina C, fiind și o sursă bună de vitamina A și K. Se mai spune despre el că ar conține mai mult fier decât spanacul!

Surse documentare:
https://healthyeating.sfgate.com/benefits-green-onions-7762.html
https://www.organicfacts.net/green-garlic.html
https://www.healthline.com/health/food-nutrition/arugula
https://www.healthbenefitstimes.com/mache/
https://watercress.com/

Foto: pixabay.com

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un

 

pe Facebook


Înscrie-te la newsletterul săptămânal