fbpx

Ștrudel cu parfum imperial

apfelstrudel sau strudel cu mere

Imaginați-vă o dimineață geroasă și însorită într-o stațiunea de schi în Alpii austrieci sau o plimbare tihnită pe străzile pietruite ale capitalei fostului Imperiu Habsburgic. Ar putea cineva gusta bucuriile unei astfel de vizite fără să deguste și tot ce are Austria mai bun la capitolul tradiție culinară?

Umplute cu mere sau cu cremă de brânză și stafide, cu sau fără cu sos de vanilie alături, ștrudelele sunt o marcă a vechilor cofetării ori cafenele vieneze, iar alegerea lor una firească odată ajunși acolo.

Bucătăria austriacă este foarte mândră de deserturile ei tradiționale din foitaj sau foi de plăcintă, iar ștrudelele sunt cu siguranță între cele mai populare varietăți. 

Cel mai cunoscut pentru noi este probabil ștrudelul cu mere, însă cel mai vechi ștrudel este cel cu brânză proaspătă și smântână. Rețeta acestuia din urmă a fost consemnată într-o carte de bucate scrisă de mână, din 1696, care se află astăzi în Biblioteca Municipală din Viena. Chiar dacă nu este la fel de faimos ca versiunea cu umplutură cu mere (Apfelstrudel), ștrudelul cu brânză (Topfenstrudel) este unul dintre marii favoriți ai Austriei.  

În mod tradițional, ștrudelul, indiferent despre ce umplutură vorbim, nu este un foitaj în sine, este făcut cu foaie întinsă de plăcintă (fila), nu cu aluat franțuzesc cu unt. Iar pentru a întinde foaia de ștrudel este nevoie de multă, foarte multă muncă, pentru că este atât de subțire încât poți citi ziarul prin ea! Sau cel puțin așa era pe vremuri, când nu o cumpărai gata întinsă de la magazin. Rețeta este foarte simplă: făină, ulei (sau unt) și sare. 

De ce este importantă foaia fila? Pentru că este asemănătoare altor ”plăcinte”, cum ar fi baklava. Să nu uităm că turcii ajunseseră de două ori la porțile Vienei, iar al doilea asediu al Vienei fusese în 1683. O dată apropiată de cea la care avem păstrată rețeta, nu? 

Acesta este unul dintre motivele pentru care se spune chiar că turcii au adus rețeta cu ei și prin părțile noastre. Unii spun chiar că turcii otomani au influențat apariția acestei rețete, având în vedere că în cuceririle lor și-au prezentat și tradițiile culinare, nu doar cele de luptă.

La fel de bine, însă, rețeta a putut fi adusă pe teritoriul României de azi direct de către austrieci, în Banat, și de către maghiari în Transilvania. Ambele regiuni au fost părți componente ale Regatului Ungariei, iar Banatul chiar parte a Arhiducatului Austriei, după eliberarea de turci. Mult timp acolo a fost administrație austriacă, așadar poate chiar prințul Eugeniu de Savoia, eliberatorul Timișoarei, l-a adus cu el. Sau orice alt nobil austriac căruia îi era dor de bucătăria sa natală!

În orice caz, deși în mod normal asociat acum cu Austria, ștrudelul, în toate varietățile sale, poate fi găsit în tot fostul Imperiu Austro-Ungar. În Ungaria, este cunoscut sub numele de rétes. A devenit un produs aproape tradiţional şi în nordul Italiei, Germania, Olanda sau Belgia.

Iar în Austria, Topfenstrudel – așa cum apare în meniurile locale, poate fi găsit oriunde, fie că alegeți un restaurant modern ori unul tradițional sau o clasică patiserie vieneză. 

De cele mai multe ori, felia de ștrudel este pudrată cu zahăr și însoțită de sos de vanilie, uneori caldă, alteori rece, ori de fructe proaspete. Și mai are o particularitate ștrudelul nostru: în rețeta originală este de dimensiunea tăvii și doar când e servit la masă se taie felii. Ștrudelul tradițional nu este așa cum noi obișnuiți să îl vedem în vitrinele patiseriilor noastre. Practic, foaia se întindea cât fața de masă, era umplută și rulată cu un prosop de bucătărie și așezat în tavă.

foto: https://pixabay.com/

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un
pe Facebook

Înscrie-te la newsletterul săptămânal