Semnele primăverii nu se văd doar în termometre, ci și în piețe sau în magazinele din care ne facem cumpărăturile. Obișnuim să spunem despre ghiocei că sunt vestitorii primăverii. Dar când vedem grămăjoarele de urzici, legăturile de lobodă, untișor, măcriș sau usturoi sălbatic, atât de proaspete și de fragede, parcă abia atunci simțim cu adevărat că am scăpat de hainele grele de iarnă. În salate, smoothie-uri ori în ciorbe, aduceți primăvara în farfurii!
Urzicile
Cu toate că pare o buruiană de pe marginea drumurilor, urzicile sunt folosite de mii de ani pentru calitățile lor atât în ceaiuri și tincturi, cât și ca ingredient pentru mâncăruri.
În orice formă alegeți să le consumați, urzicile ajută la detoxifierea organismului, vă dau energie, luptă cu anemia, sunt bogate în fier, potasiu și magneziu. Popular, se mai spune despre urzici că ”schimbă sângele”.
Dacă vă încumetați să le culegeți singuri, nu plecați fără mănuși și bluze cu mâneci lungi, pentru a nu vă înțepa. Și alegeți-le doar pe cele foarte tinere, cu frunze mici și fragede. Dacă le cumpărați, asigurați-vă că frunzele au culoare verde închis și sunt ferme. De obicei, urzicile sunt destul de murdare – de frunze se agață fire de iarbă, insecte, paie, alte frunze – și trebuie curățate cu atenție, în multe ape. Nu uitați să purtați mănuși (chirurgicale sau de menaj) pentru a nu vă înțepa. Dacă urzicile nu pișcă la atingere, e semn că sunt culese de prea mult timp.
După ce le-ați scurs de apă, le opăriți pentru 2-3 minute, nu mai mult, apoi le tocați și le folosiți pentru supe, ciorbe, mâncăruri, pesto și chiar plăcinte. Dacă le-ați cumpărat și nu aveți timp să le preparați imediat, le puteți păstra în frigider, în sertarul pentru legume, în pungi de hârtie sau de plastic, dar nu închise! Și, important, nespălate! Urzicile se pot și congela, așa cum faceți și cu spanacul.
Vedeți cum am făcut Mâncare de urzici
Ridichi roșii
Această rădăcinoasă face parte din familia cruciferelor sau altfel spus e rudă cu broccoli, conopida și varza. Ridichile roșii sunt o sursă excelentă de vitamine, au puține calorii, fiind un aliat de nădejde dacă vreți să țineți un regim de slăbit.
Conțin vitamine (C, B6, K) și multe fibre, astfel că îmbunătățesc digestia și asigură sațietate și un tranzit intestinal sănătos.
Popular, se spune că ridichile mari și mai deschise la culoare sunt mai dulci, iar cele mici, de culoare mai închisă, sunt mai iuți.
Pot fi păstrate la frigider, în sertarele speciale pentru legume, până la 10 zile. Frunzele proaspete și tinere le puteți folosi în salate, imediat ce le-ați cumpărat. Dacă sunt mature, puteți folosi frunzele în supe sau ciorbe.
Dacă nu vă plac în mod deosebit, iată câteva idei pentru a vă împrieteni cu ridichile:
- le radeți și le amestecați cu iaurt cremos, un pic de usturoi, zeamă de lămâie și sare
- le adăugați în salate, feliate cât mai subțire
- le puneți în sandvișuri cu șuncă, brânză (de vaci sau telemea) ori cu friptură rece
Leurdă
I se mai spune și usturoi sălbatic sau usturoită pentru că frunzele sale verzi au gust de usturoi. În urma unor studii, leurda și-a câștigat renumele de ”plantă a mileniului trei”, acestea dovedind efectele frunzelor asupra inimii, digestiei și sistemului imunitar.
Chiar dacă este înrudită cu usturoiul, leurda nu are gustul și aroma atât de intense ca acesta, astfel că respirația nu va ”împrumuta” izul de usturoi.
Se poate folosi și în stare proaspătă – sub formă de salată sau în diverse creme de brânză, în sosuri pe bază de iaurt sau de pastă de susan, și gătită – se potrivește foarte bine în mâncăruri cu urzici sau ștevie și în ciorbe sau supe-creme de urzici ori de spanac.
Măcriș
Mulți cu siguranță îl consideră o buruiană, dar măcrișul este o plantă de leac de secole. Și, din timpurile mai moderne, ingredient pentru diverse preparate.
Frunzele de măcriș sunt bogate în vitamine (A, C, K, B-uri, E) și minerale precum magneziul, calciul, fosforul și fierul, dar și fibre, care ușurează digestia alimentelor. Pentru gătit, de preferat este să alegeți frunzele foarte tinere. Le puteți folosi în supe sau ciorbe alături de alte verdețuri (lobodă, ștevie, urzici), în plăcinte sau în salate. Chiar vă recomandăm să încercați frunzele de măcriș într-o salată cu ouă fierte, felii de ridichi, câteva frunze de leurdă, ulei de măsline și puțină zeamă de lămâie, după gust. E o minunăție!
Lobodă
Puțini sunt cei care nu au mâncat ciorbă de lobodă. Roșie sau verde, loboda este un dar prețios al primăverii, folosită din timpurile Greciei antice pentru proprietățile ei curative, dar și pentru gustul ei. Conține minerale (calciu, fosfor, zinc, seleniu) și vitamine (C, K), este o sursă de proteine și fibre și antioxidanți. Este un excelent diuretic, favorizând eliminarea toxinelor din organism. Frunzele de lobodă au gust acrișor și se potrivesc bine și în salate, dar și în ciorbe și mâncăruri cu alte verdețuri (spanac sau ștevie). Dacă nu ați încercat încă loboda în stare proaspătă, vă recomandăm o salată mixtă cu frunze de lobodă, de păpădie, leurdă și spanac. Puțin ulei de măsline și zeamă de lămâie și porția de vitamine este gata! Iar dacă preferați smoothie-urile, începeți dimineața cu unul pe bază de frunze de lobodă și de spanac și ceva lichid (apă sau iaurt ori o băutură vegetală).
Foto: pixabay.com
