Când spunem chipsuri, probabil mintea ne fuge direct la cartofi sau la ciocolată, depinde ce consumăm mai des sau la ce visăm mai des: pungi cu cartofi (sau aproape cartofi) sau de ciocolată pentru prăjituri. Dar chipsurile pot fi și o gustare sănătoasă și subliniem: sănătoasă!

Trebuie doar să alegem din ce le pregătim. Și putem să o facem chiar noi, acasă, pentru a evita adaosul de zahăr. Dacă am citi ce scrie mărunt pe ambalaje, am constata că multe fructe uscate au zahăr adăugat. 

Ca urmare, putem încerca singuri! 

Iar dacă toamna este sezonul conservelor la borcan, vara este cel mai potrivit moment pentru a deshidrata ori usca fructe, legume, plante aromatice sau medicinale și a pentru a le păstra peste iarnă.

Ce putem usca

• fructe: mere, pere, gutui, caise, prune, cireșe, vișine, struguri, afine, cătină, merișoare sau căpșuni, banane, coajă de lămâie sau portocală
• legume: roșii, morcov, țelină, ceapă, usturoi, ardei, mazăre, cartofi, broccoli 
• plantele aromatice 
• plantele medicinale
• carne

Cum deshidratăm

Orice metodă am alege, esențial este să avem un sistem natural sau nu de circulație a aerului, concomitent cu temperatură ridicată, astfel încât să se evapore apa conținută și aerul uscat să o absoarbă, altfel alimentele vor mucegăi, nu se vor usca.

Uscarea la soare este cea mai veche metodă de deshidratare, folosită din antichitate. În mod natural se aplică în zone cu aer uscat, când nu este pericol de precipitații. Și tot în mod natural, așa sunt păstrate intacte și proprietățile nutritive ale alimentelor. Procesul durează de la 3-4 zile până la 10 zile, în funcție de cât de zemoase sunt fructele sau legumele pe care le uscăm. 

• Fructele (inclusiv roșiile) se pot usca la soare, întregi, așezate pe niște grătare de lemn sau plastic (nu este recomandat metalul, pentru că în contact cu fructele, le poate altera) care să permită circulația curenților de aer. Astfel, sunt expuse la soare pe timpul zilei, în locuri fără vânt, fără praf, fără insecte, la o temperatură de minimum 20 grade Celsius. Noaptea, dacă nu există riscul ploii, grătarele vor fi acoperite cu un tifon sau pânză. Dacă ne temem de precipitații, le transportăm la adăpost. Fructele lăsate la uscat se întorc la fiecare 24 de ore.
• Merele, perele, gutuile, ardeii pot fi uscate pe sfoară. Fructele trebuie feliate și apoi, cu un ac, înșirate pe ață groasă ori sfoară de bucătărie. Ardeii nu au nevoie de feliere, deși dacă îi tăiem în două și îi curățăm de semințe, vom grăbi procesul de uscare. Înșirate pe ață, fructele sau ardeii pot fi uscate și în încăperi protejate de ploaie, dar cu circulație bună a aerului, inclusiv în case, iarna.
• Așezate pe hârtie de copt în tăvi, la soare, de preferință tăiate cuburi (morcovii, țelina, ceapa, usturoiul, mazărea, broccoli) sau întregi (merișoare, cătină, căpșuni, afine, prune), pot fi uscate și aceste zarzavaturi și fructe în aer, la soare.
• Tot pe ață, în soare, se usucă și peștele sau carnea de vită, dar nu în orice mediu.

Uscarea în cuptor este o metodă mai rapidă decât la soare, dar nu toată lumea este tentată să pornească o sursă de căldură în miezul verii. Se recomandă uscarea alimentelor la maximum 40°C cu ușa cuptorului întredeschisă, astfel încât să continue să circule aerul. O temperatură mai mare produce uscare forțată și totodată pierderea substanțelor nutritive. Oricum, și la cuptor trebuie întoarse periodic pentru a se usca uniform.

Pot fi uscate simplu, la cuptor, mere, pere, gutui, roșii, zarzavaturi pentru ciorbă. Chiar legumele se usucă mai bine în cuptor decât la soare. Prunele și caisele se taie în jumătăți. Merele și perele se usucă mai bine tăiate felii, fără cotor, iar cireșele, vișinele, măceșele, afinele se pun la uscat ca atare.

Acolo unde există sobe sau mai există teracote ori plite de fontă, pe timpul iernii, pot fi lăsate cu succes la uscat, pe simple ziare, legumele și fructele pe care vrem să le uscăm. Pentru chipsuri de mere sau pere ori gutui, pot fi folosite chiar și caloriferele!

Deshidratorul este o ustensilă foarte utilă pentru cei care au în minte folosirea fructelor și legumelor uscate, dar presupune o investiție inițială relativ substanțială. Avantajul este că putem deshidrata în condiții mai sigure orice aproape, pe tăvi așezate în straturi, fără prea multe griji. Durează în jur de 12 ore, dar poate funcționa singur și pe timp de noapte.

Cum se face

• se aleg fructe și legume foarte coapte, fără urme de alterare, se spală și se curăță de sâmburi
• cu cât sunt mai zemoase cu atât au nevoie de mai mult timp pentru uscare
• strugurii, roșiile, prunele, cireșele, fructele de pădure, în general cele zemoase și coajă tare, trebuie să le rupem coaja; procedura se poate face prin înțepare sau prin blanșare (trecerea din apă clocotită în gheață)
• pentru fructe care oxidează (mărul, gutuia, para), înainte de uscare pot fi stropite cu zeamă de lămâie pentru a-și păstra culoarea
• feliile de fructe/legume se așază una lângă alta, astfel încât să nu fie suprapuse
• legumele este recomandat să fie tocate ca pentru gătit, la aceeași dimensiune, dacă le vom combina ulterior 
• legumele se pun la deshidratat fie pe un grătar, fie pe hârtie de copt sau hârtie albă. Nu se recomandă uscarea pe bucăți de material ce pot reține umiditatea
• după uscarea la cuptor sau deshidrator, înainte de depozitare se lasă să se răcească!

Păstrarea alimentelor uscate

• ferite de umezeală
• în vid
• în borcane sau cutii închise etanș
• săculețe de pânză de culoare închisă, care le apără de lumină (decolorare)

• în folie protectoare 
• legumele uscate pot fi măcinate și combinate pentru supe, sosuri sau fripturi (vegeta de casă)
• corect depozitate, pot fi păstrate și folosite în decurs de un an

Prepararea alimentelor uscate/deshidratate

• fructele uscate se pot consuma ca atare sau rehidratate sau în diverse preparate unde se vor rehidrata parțial sau total (prăjituri, ceai) 
• legumele uscate se folosesc la fel ca și cele crude, dar trebuie lăsate câteva ore în apă călduță pentru rehidratare