Belgia este renumită pentru producerea uneia dintre cele mai bune ciocolate din lume. În cifre, vorbim despre mai mult de 170.000 de tone anual și peste 2.000 de ciocolatieri.
Dar indiferent de percepție, nu doar ciocolata și bomboanele de ciocolată sunt reprezentative pentru belgieni.
- Vafele sau gofrele sunt renumite printre deserturile belgienilor și vin în nenumărate variante: flamande, de Liege ori de Bruxelles, iar acestea sunt doar varietățile locale, nu rețete specifice. Vafele flamande se recunosc prin lipsa toppingului, spre deosebire de cele de Bruxelles care, în forma lor dreptunghiulară, vin cu un adaos de dulcețuri sau înghețată. Celor din zona capitalei le este specific și folosirea drojdiei în aluat, ceea ce duce la o vafă pufoasă în interior și crocantă în exterior. Celebrele Gaufre de Liege sunt neuniforme, făcute dintr-un aluat gros, asemănător celui de brioșă, îndulcit cu mici perluțe de zahăr și copt într-o formă special. În timpul procesului de coacere, zahărul se topește în interior și oferă vafelor o aromă unică de caramel.
- O altă categorie de cunoscute deserturi belgiene este constituită din ceea ce am numi noi pe larg biscuiți și fursecuri. Galettes Campinoises seamănă destul de bine cu vafele, dar sunt subțiri și au o textură dură, casantă. La Antwerp găsim niște fursecuri al căror nume s-ar traduce ”mâini de Antwerp” (Antwerpse handjes) și care datează din 1934. Sunt preparate dintr-o combinație de făină, cu ou, unt, zahăr și migdale. Aluatul este modelat în formă de mânuțe și gătit până prinde o culoare aurie. Speculaas sunt biscuiți populari în Belgia, Germania și Țările de Jos, cu parfum intens de scorțișoară, cuișoare, nucșoară și ghimbir, și copți în mod tradițional în ajunul Zilei Sfântului Nicolae. Originar din Dinant, în Valonia, Couque de Dinant este un biscuite din doar două ingrediente – făină de grâu și miere. Legenda spune că acestea au fost singurele ingrediente rămase la asediul orașului în 1466.
- Disponibil doar din septembrie până în martie, sneeuwballen (bulgări de zăpadă) sunt dulciuri tradiționale belgiene, constând dintr-o umplutură de vanilie, acoperită cu ciocolată belgiană neagră și îmbrăcate în zahăr pudră. Rețeta acestora este un secret bine păzit și a fost inventată la începutul secolului al XX-lea de August Larmuseau din Gent.
- Un desert tipic din Flandra de Est, mattentaart este o plăcintă mică de foietaj cu umplutură fragedă, cu aromă de migdale. Mattentaart-urile autentice sunt preparate folosind numai lapte proaspăt, unt și zer de la fermele din zona Geraardsbergen. Cea mai veche rețetă cunoscută a fost găsită în Een notabel boecxken van cokeryen, prima carte de bucate în olandeză, scrisă și publicată în 1514 de Thomas van Der Noot.
- Belgienii au o mare slăbiciune și pentru bomboane, numite de ei snoep sau confiserie. Unul dintre cele mai cunoscute snoepje din Belgia este cuberdon, o bomboană în formă de con făcută din gumă arabică, care are un strat exterior dur, dar un miez moale. Vin într-o mare varietate de arome, de la clasica zmeură la fructe tropicale sau jenever (aromă de gin).
- Un loc aparte în Belgia îl ocupă La dame blanche: înghețata de vanilie, frișca și un sos de cald de ciocolată, frișcă și unt. Desertul poartă numele unei celebre opere franceze, bazată pe lucrarea scriitorului scoțian Sir Walter Scott.
Invenția pralinelor este atribuită lui Jean Neuhaus, care a modelat ciocolateria locală cu mai bine de 100 de ani, în 1912. Neuhaus era de fapt un farmacist care vindea ciocolată în scopuri medicinale și experimenta tehnici pentru a o face și mai gustoasă. Experimentând, a învățat cum să creeze o cochilie de ciocolată, pe care ulterior a umplut-o cu cremă de migdale și gata! S-a născut pralina belgiană! De atunci și până acum, ciocolatierii au îmbunătățit continuu aceste delicii tradiționale belgiene, creând praline cu fructe, nuci, condimente exotice, flori, chiar și cu ardei cayenne. Iar sfârșitul cu siguranță că nu va fi aici!
Foto: pixabay.com