Site icon Cum Vă Place

Vremea castanelor

castane comestibile

Culese deja în octombrie, din noiembrie și până după sărbătorile de iarnă mirosul castanelor coapte ne ademenește pe lângă aparatele de copt care chiar și prin București își mai fac apariția. Dar în Maramureș, prin Bihor și chiar în Banat, sunt la ele acasă, așa cum sunt și castanii comestibili. Iar dacă chiar nu le găsiți, sigur le veți întâlni la mai toate târgurile de Crăciun din Ungaria și până în Franța. Pe lângă vinul fiert și aromatizat și turta dulce, nimic nu strigă ”sărbătoare” mai bine decât castanele!

Mai rar se găsesc în supermarketurile noastre, dar în ultimii ani parcă le-am întâlnit ceva mai des, totuși. Nepreparate, pentru că sub formă de piure, la borcan, le găsim cam peste tot. Dar tot mai bune sunt făcute acasă!

Castanele comestibile sunt considerate delicatese, tocmai pentru că arborii nu cresc chiar peste tot. Arborele nu este unul pretenţios, însă are, totuşi, nevoie de unele condiţii climatice specifice. Castanul comestibil preferă zonele unde plouă mult, din acest motiv regiunea Baia Mare este renumită pentru plantaţiile sale de castani, iar mai spre sud, zeci de hectare de castan comestibil sunt în Gorj, la Tismana şi în Peştişani. Povestea spune că plantaţiile de castani de aici ar fi fost înfiinţate de ctitorul Mănăstirii Tismana, călugărul Nicodim, care a adus arborele de castan comestibil tocmai din Grecia, de la muntele Athos, acum mai bine de 500 de ani.

Castanul comestibil este cultivat în multe zone ale Europei, fiind cunoscut încă de pe vremea Romei antice, când a fost introdus treptat în regiuni mai nordice decât arealul său natural. Mai târziu, începând cu Evul Mediu timpuriu, castanul comestibil a început să fie cultivat de călugări în grădinile mânăstirilor. Astăzi, în afara livezilor, exemplare vechi de sute de ani pot fi găsite în întreaga Europă, din Anglia până în România și din Italia până în Germania.

Există patru varietăți de castane comestibile: americane, europene, chinezești și japoneze. Atunci când sunt gătite (fierte sau la cuptor), castanele au o textura similara cu cartofii, dar sunt foarte dulci. De altfel, castanele au fost principalele produse de amidon în Europa, până la introducerea cartofului. 

Dacă mergeți într-o zonă unde cresc castani, pentru a recunoaște arborele cu fructe comestibile, este suficient să vă uitați la învelișul țepos. Acea carcasă spinoasă este clar diferită de cele sălbatice, țepii fiind mult mai lungi, mai fini și mai deși. În plus, în interior sunt câte 2 sau 3 fructe, mai plate decât castanele sălbatice și cu un mic vârf. Seamănă cu o inimioară!

Beneficiile castanelor

Castanele dulci sunt utilizate ca ingredient mai ales de către fabricanții de ciocolată și delicatese, fiind frecvent coapte sau prăjite. Sub forma lor prăjită sunt foarte apreciate în Franța, Italia și, mai ales, în Corsica. Coacerea sau prăjirea se pot face fie integral, fie sub formă granulară, obținându-se un fel de făină. Există chiar o varietate de mămăligă corsicană (denumită polenta sau pulenta) care folosește ca ingredient de bază făină dulce de castane comestibile.

Cum se coc castanele, vedeți aici.

Piure de castane

Piureul de castane se mănâncă simplu sau cu frișcă ori ciocolată:

Foto: pixabay.com

Exit mobile version