Micile bobițe galben-portocalii de cătină sunt campioane la conținutul de vitamina C, iar august este luna prielnică pentru a începe să ne facem provizii de sănătate.
Originară din Asia Centrală, în ţara noastră creşte sălbatic, mai ales în zonele subcarpatice din Moldova şi Muntenia, din bazinul Siretului şi până la Olt, răspândirea sa cea mai largă fiind observată în zona bazinului râului Buzău. Se întâlneşte mai ales de-a lungul râurilor, în zonele deluroase, sălbatice, prundişuri, este rezistentă la vânt şi îngheţ, se adaptează uşor în condiţii de secetă prelungită sau exces de umiditate, preferând locurile însorite.
Arbustul de cătină are utilizări deopotrivă în industria alimentară, în silvicultură, în farmacie, cosmetică, dar şi ca plantă ornamentală. Fructele, cu un gust acrişor-astringent se recoltează din a doua jumătate a lunii august și până spre jumătatea lunii octombrie.
Fructele au un gust astringent puternic, puțini le consumă ca atare, majoritatea preferă să le congeleze și să combine apoi cătina cu miere sau să preseze fructele pentru a obține suc.
Compoziția fructelor de cătină
Numită și „ginsengul românesc”, cătina este bogată în vitamine, minerale, antioxidanți, aminoacizi și acizi grași esențiali. Fructele conțin mai mult betacaroten (forma naturală de vitamina A) decât morcovul și au un puternic efect antitumoral, mulțumită aportului mare de vitamina C.
Fructele de cătină sunt un adevărat complex de multivitamine și minerale, iar în compoziția lor intră:
- vitaminele A, E, K, F, P precum și complexul de vitamine B (B2, B6, B9)
- biotina, supranumită drept „vitamina memoriei”, mai este cunoscută și sub denumirile de colina, vitamina H sau vitamina B8
- inozitol sau vitamina B7, cea care în combinație cu biotina formează lecitina
- minerale precum fosfor, potasiu, magneziu și fier
- aminoacizii esențiali
- acizii grași esențiali
Cătina are un puternic efect antiinflamator, cicatrizant, antibiotic și antitumoral. Atât fructele de cătină, cât și mugurii, frunzele și scoarța, pot fi folosite pentru prepararea de uleiuri, tincturi sau sirop.
Cum se consumă cătina
- Fructe proaspete sau uscate, consumate ca atare sau în miere
- Ceaiuri din fructe uscate, muguri, frunze şi chiar scoarţă
- Dulceața de cătină fără zahăr
- Sirop de cătină fără zahăr, îndulcit cu miere sau sirop de agave
- Decoct, infuzie sau macerat din fructe de cătină
- Ulei de cătină (uz intern și extern)
Rețete cu cătină
- Energizant de cătină cu miere: 2/3 cătină, restul miere, se lasă la macerat la rece 7-10 zile
- Iaurt cu suc de cătină și morcov
- Jeleu de cătină (din suc proaspăt, miere, pectină și gelatină)
- Înghețată de cătină (cu piure de cătină obținut la blender, smântână și miere)
- Pui marinat cu sos de cătină
- Oțet cu cătină și rozmarin pentru salate
Surse documentare:
https://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83tin%C4%83_alb%C4%83
https://www.spitalulbuzau.ro/sfaturi-catina
Foto: pixabay.com