fbpx

Băutura zeilor

Ciocolată mâncăm când suntem fericiți, supărați, îndrăgostiți sau părăsiți de iubiți, de sărbători sau pur și simplu la cafea și oricum ar fi nu putem spune decât că într-un fel sau altul face parte din viața noastră.

Dar cum a ajuns ciocolata în viața noastră?

Ei bine, totul a început cu boabele de cacao care creșteau în flora spontană din America de Sud încă de pe vremea legendarului imperiu mayaș. Lor trebuie să le mulțumim pentru ciocolată, dar la început nu era așa cum o știm noi azi. Ciocolata a fost inițial o băutură și era folosită în ceremoniile religioase, fiind închinată zeilor. Și am putea spune că europenii au respectat și păstrat ideea, pentru că numele științific al arborelui de cacao, Theobroma cacao, înseamnă “hrana zeilor“.

Cacao este cuvântul spaniol (cuceritorii Americii Latine) pentru chcahuatl, numele pe care aztecii l-au dat păstăilor de cacao. Este de înțeles că fiind un cuvânt greu de pronunțat, la comercianții englezi a ajuns diferit – cocoa, formă în care îl cunoaștem și noi. Iar băutura preparată la vremea respectivă era numită de azteci xocolatl . Dacă ne uităm cu ochii privitorului modern, am putea spune că, de fapt, ambele transcrieri ne duc cu gândul la cuvântul nostru: ciocolată (chocolate în engleză). Alții cred ca denumirea de ciocolată (chocolate) vine de la cuvântul aztec choqui, care ar însemna căldură.

Oricum ar fi, prețioasa pudră de cacao are o interesantă istorie locală.

La origini, păstăile erau uscate, zdrobite (nu le putem spune neapărat măcinate), apoi amestecate cu apă, devenind o băutură. Este puțin probabil să fi semănat cu ceea ce noi cunoaștem astăzi ca ciocolată caldă, însă. Era mai degrabă o băutură amară și iute, pentru că deseori era amestecată și cu chilli.
După cucerirea mayasilor de către azteci, lucrurile nu s-au schimbat foarte tare în folosirea ciocolatei, doar în extinderea teritoriilor, am putea spune.
Și mayașii și aztecii considerau ciocolata ca pe un dar al zeilor (și probabil și azi, mulți o vedem măcar din când în când așa), băutura obținută prin zdrobitul păstăilor fiind folosită în momente importante: oferită luptătorilor învingători, închinată zeilor în ritualuri religioase și uneori folosită chiar ca monedă de schimb. A fost descoperit de arheologi și un convertor al valorii de schimb a pudrei de cacao, o listă de prețuri aztecă. Astfel, 1 păstaie costa cât un avocado copt, 4 păstăi – un dovleac, cu 10 păstăi puteai cumpăra un iepure și cu 100, un curcan.

Și am putea spune că valoarea de piață a pudrei de cacao nu a scăzut odată cu intrarea ei în Europa, unde a fost adusă de conquistadorii spanioli, în secolul al XVI-lea. Hernándo Cortés a stabilit noi colonii spaniole în America de Sud, unde a fost întâmpinat, inițial, cu băutura zeilor. La întoarcere a adus băutura în Europa, dar nu a fost chiar atât de bine primită pe cât ne-am aștepta.

Inițial, a fost folosită ca medicament. Era un energizant, în esență. Dar gustul ei amar nu a fost pe placul europenilor, care au început să îi adauge miere și arome, apoi zahăr. În această variantă a devenit una dintre preferatele Curții Spaniei. De aici, ciocolata a devenit băutura aristocraților europeni, nefiind accesibilă foarte multă vreme oamenilor de rând.

Lucrurile s-au schimbat decisiv abia în secolul al XIX -lea. În 1828, Coenraad van Houten, din Amsterdam, a inventat presa de cacao, cu ajutorul căreia se putea separa untul de cacao de pudră. Se pare că așa, pudra extrasă era mult mai plăcută gustului, iar oamenii au început să adauge lapte, în loc de apă, în băutură.

De aici a mai fost doar un pas până la ciocolata pe care o știm noi azi.

În 1847, ciocolatierul britanic J.S. Fry (și fiii) a avut ideea de a recombina untul de cacao (separat prin presa mecanică) cu pudra și a adăugat zahăr. Și gata. Asta e ciocolata neagră!

A fost însă nevoie de încă un pas pentru a avea și ciocolata cu lapte. Iar pasul acesta a fost făcut, cum altfel, de un ciocolatier elvețian. Daniel Peter a adăugat în mixul de ciocolată lapte praf, creând, astfel, prima ciocolată cu lapte.

Știm, și nouă ne place!

Surse documentare
https://www.chocolate.org/blogs/chocolate-blog/a-brief-history-of-chocolate
https://www.livescience.com/61754-chocolate-facts.html
http://exhibits.mannlib.cornell.edu/chocolate/theobromacacao.php
https://www.worldcocoafoundation.org/wp-content/uploads/Cocoa-Market-Update-as-of-4-1-2014.pdf

Foto: https://pixabay.com/

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un
 

pe Facebook


Înscrie-te la newsletterul săptămânal