fbpx

Cafeaua noastră cea de toate zilele

  • Home
  • Utile
  • Cafeaua noastră cea de toate zilele
Cafeaua noastră cea de toate zilele

Cafeaua noastră, nu prea e a noastră, a europenilor. Dar o iubim atât de tare, încât pare că am adoptat-o mai ușor decât pe ceai.

Originea boabelor sălbatice de cafea este plasată probabil din Kefa (Kaffa), Etiopia, de unde au fost duse în sudul Arabiei, locul primelor culturi, în secolul al XV-lea. 

Una dintre multele legende legate de  descoperirea cafelei este cea a lui Kaldi, un căprar arab care s-a confruntat în jurul anului 850 d.Hr cu comportamentul ciudat al turmei sale, devenită brusc plină de energie și cu mai puțină poftă de somn, noaptea. Având în vedere că era o turmă de capre, despre care se știe că sunt ceva mai active decât oile, nu ar fi fost de mare mirare. Dar, spune povestea, Kaldi ar fi luat câteva boabe din tufișul de unde se hrăneau caprele și le-ar fi dus la o mânăstire din apropiere, unde, după ce le-a povestit călugărilor despre energia animalelor, aceștia au preparat o băutură. Mare le-a fost mirarea când, după ce au băut cu toții, au constatat că pot face față mai ușor orelor târzii de rugăciune. 

Ceva vreme mai târziu, când putem urmări istoria documentată, nu doar legenda cafelei, putem spune că au început și cultivarea și comerțul, în Peninsula Arabică, undeva în secolul al XV-lea. În secolul al XVI-lea era cunoscută în Persia, Egipt, Siria și Turcia. În Europa a ajuns în secolul al XVI-lea, probabil adusă de turcii aflați în plină expansiune cuceritoare, prin Ungaria către porțile Vienei.

Cafeaua nu a fost niciodată făcută doar să fie băută acasă, de unul singur, menirea ei pare a fi aceea de a crea și lega comunități, pentru că din capul locului a fost servită în cafenele publice – numite qahveh khaneh – care au început să apară în orașele din Orientul Apropiat. Popularitatea cafenelelor a fost de neegalat și oamenii le-au frecventat pentru conversație, socializare, muzică și chiar loc de jucat șah și de aflat ultimele știri. Cafenelele au devenit rapid un centru important al comunității pentru schimbul de informații, încât au fost adesea numite „Școli ale înțelepților”.

Tipuri de boabe

  • Arabica, cea mai populară, reprezentând aproximativ 60% din cafeaua din lume. Este originară din zonele înalte ale Etiopiei și pot fi chiar primele boabe de cafea consumate vreodată! Numele Arabica provine probabil de la popularitatea acestora în Peninsula Arabică (Yemenul de astăzi). Este mai scumpă pentru că e mai greu de cultivat. Terenul propice este o zonă între Tropicurile Cancerului și Capricornului, în 50 de țări din întreaga lume
  • Robusta, a doua cea mai populară, își are originea în zona subsahariană, Africa și Indonezia. Plantele pot fi cultivate la altitudini mai mici și sunt mai rezistente la boli. Gustul acestei cafele este ceva mai aspru și mai amar și boabele au mai multă cofeină. De obicei, cafeaua instant provine din boabe Robusta.
  • Liberica sunt boabe cultivate în zona Liberiei din Africa, dar este mult mai rar întâlnită ca atare, uneori apare în amestecuri. 
  • Excelsa este considerată de specialiști o variantă a celei precedente și este cultivată în sud-estul Asiei

Tipuri de preparare a cafelei

Există atât metode la cald, cât și la rece de extragere a aromei din cafeaua măcinată, iar conținutul de cofeină variază în funcție de varietatea boabelor și de metoda de preparare. 

  • Fiartă: în ibric, cafea turcească așa cum se mai numește la noi, cu aromă intensă și caimac. Se servește în ceșcuțe mici, cu zahăr sau fără, de obicei alături de dulciuri. Se poate aromatiza cu diverse condimente, inclusiv cardamom.
  • La percolator: apa este adusă la temperatura de fierbere și turnată apoi în cana cu presă filtrantă. Pudra de cafea rămâne în permanență în contact cu apa.
  • La filtru: sau prin picurare, apa fierbinte este filtrată încet prin cafea și picurată într-un recipient.
  • Espressorul forțează apa fiartă să treacă sub presiune prin cafeaua măcinată fin. Aparatele de cafea cu o singură porție forțează și apa fierbinte prin zațul de cafea. Este considerată cea mai aromată cafea.
  • Presa franceză folosește infuzia pentru a face cafeaua. După ce cafeaua s-a înmuiat în apă fierbinte, se folosește un piston căptușit cu plasă pentru a împinge zațul în jos, lăsând cafeaua de deasupra gata să fie turnată direct din recipient. 

Majoritatea specialiștilor în prepararea cafelei ne recomandă să nu cumpărăm niciodată cafea gata măcinată și ambalată. Odată boabele trecute prin râșniță, cafeaua își pierde aroma în jumătate de oră. Ca urmare, dacă nu aveți lângă casă un magazin de cafea de unde să luați cafeaua râșnită în fiecare dimineață, mai bine cumpărați cafea boabe.

Dar aici este o problemă. Nu toate râșnițele sunt potrivite. Dacă viteza de rotire este prea mare, temperatura boabelor crește și se evaporă uleiurile volatile. Ca urmare, atenție când achiziționați un dispozitiv de preparat cafea și în niciun caz nu folosiți râșnițele electrice pe care le găsim în orice magazin. Dacă celelalte vi se par scumpe, încercați o râșniță manuală. Durează ceva mai mult, dar rezultatul este perfect!

Cum păstrați cafeaua

Cel mai bun mod de a păstra cafeaua măcinată sau boabele întregi este să o depozitați pe un raft de cămară într-un recipient opac, închis etanș. Ar trebui să fie ferit de lumină, căldură și umiditate. Dar recomandarea tuturor specialiștilor este să se consume cât de repede cafeaua proaspăt măcinată și împachetată, odată desigilat pachetul, pentru că este un mare absorbant de umiditate și alte arome. Cu alte cuvinte, uitați de sfatul cu ținutul la frigider. Este doar o poveste.

Foto: pixabay.com

Surse documentare:

https://www.ncausa.org/about-coffee/history-of-coffee
https://en.wikipedia.org/wiki/History_of_coffee
https://www.britannica.com/topic/coffee
https://en.wikipedia.org/wiki/Coffee_production
https://www.coffeeandhealth.org/coffee-and-caffeine/where-coffee-grows
https://www.ncausa.org/about-coffee/how-to-store-coffee