Kürtőskalács sau colacul secuiesc

Originar din zona secuilor din România, în Transilvania, kürtőskalács a ajuns acum popular și în Ungaria și este nelipsit la festivaluri și alte evenimente locale. Toată lumea pare să iubească această prăjitură la barbecue, cum am găsit-o explicată pe unele site-uri. 

Numit în mod simpatic de străini și prăjitura horn, din cauza formei sale cilindrice, colacul secuiesc a câștigat multă prețuire pe la tot felul de evenimente și a ajuns cel puțin la fel de popular ca și zahărul pe băț. Am fost așadar și noi curioși să aflăm de unde a pornit totul și cum de l-a îmbrățișat toată lumea cu atâta entuziasm.

Numele de kürtÅ‘skalács È™i l-a luat exact de la formă, înseamnă È™i în maghiară colac împletit în formă de horn, iar povestea lui nu este nicidecum nouă, ba chiar am putea spune că are o istorie îndelungată, de câteva secole. 

Prima referire cunoscută la o familie de prăjituri coapte pe un dispozitiv ce se rotește deasupra unui foc datează din epoca medievală (aproximativ 1450) şi se găseşte într-un manuscris din Heidelberg. Descrierea menționează o fâșie de aluat dospit, înfășurat în formă de spirală în jurul suportului de lemn și uns cu gălbenuș înainte de coacere.

Prima menÈ›ionare scrisă a denumirii datează din 1679 È™i a fost găsită în satul Úzdiszentpéter (azi Sânpetru de Câmpie), în timp ce prima reÈ›etă apare într-o carte de bucate manuscris datată în 1781, a contesei Mária Mikes de Zabola. Era numit kürtÅ‘s kaláts à la doamna Poráni, dar nu apărea nimic dulce în aluat. 

Îndulcirea ulterioară coacerii apare abia în 1795, într-o rețetă scrisă de Kristóf Simai, la vremea respectivă în teritoriul numit Ungaria Superioară, Slovacia actual.

Putem deduce, de aici, că răspândirea lui a fost relativ uÈ™oară în condiÈ›iile istorice ale vremii, când Regatul Maghiar era ceva mai mare decât Ungaria de azi. ÃŽn Transilvania comunităților săseÈ™ti se numeÈ™te Baumstriezel, dar nu È™i-l arogă, spun despre el că este un colac secuiesc. 

Pe vremuri era doar un deliciu ocazional, la evenimente mari È™i de sărbători, acum însă este ceva mai uÈ™or de procurat, de unde È™i relative uÈ™oara lui răspândire. 

Kürtőskalács este făcut din aluat dulce, dospit cu drojdie, ca la cozonac, răsucit între palmele unse cu ulei în fâșii de aproximativ 3 cm, care apoi sunt rulate în jurul suportului de lemn pe care se vor coace. Întâi se unge cu gălbenușuri, apoi se tăvălește prin zahăr tos și/sau nucă. În timpul coacerii deasupra cărbunilor încinși, zahărul se caramelizează formând o crustă delicioasă, mai ales că din când în când este stropit cu puțin unt.

Cozonacul secuiesc este gata în aproximativ 8 – 10 minute, când fâșiile de aluat arată bine rumenite, pufoase și se desprind ușor una de alta. Poate nu ar fi rău să știm și că specialitatea kürtőskalács a fost înregistrată ca produs tradițional maghiar pe 3 decembrie 2015.

Surse documentare:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cozonac_secuiesc
https://guideme.hu/2019/12/18/the-story-behind-the-chimney-cake/
https://www.atlasobscura.com/foods/kurtoskalacs-chimney-cake-romania-hungary
https://www.nationalgeographic.com/travel/article/hungarian_chimney_cakes
https://www.kurtos-kalacs.com/baumstriezel/