Cum cozonacul este sinonim, la români, cu sărbătoarea în general, pasca înseamnă Paștele, așa cum, de altfel, îi spune numele. Sârbii, bulgarii, muntenegrenii, albanezii creştini, o parte din Croaţia, grecii din Pind, toţi pregătesc pască, de Paște. Dar și italienii, spaniolii și portughezii au o pâine dulce specială pentru ziua de sărbătoare.
Pasca este, alături de oul roşu, simbol și tradiție în același timp, iar povestea ei merge mult în urmă. Chiar dacă în timp i s-au schimbat forma și gustul, nu i s-a schimbat sensul.
Vechii evreii, în amintirea trecerii prin Marea Roşie, mâncau de Pesah (Paște) miel și pâine nedospită. În datina ebraică, mielul se mănâncă cu azimă și cu ierburi amare (maror), amintind, astfel, de greutățile îndurate în robia egipteană. La ultima cină, Isus și apostolii au mâncat miel, după ritualul evreiesc şi azimă. Însă pentru creștini, mielul, pâinea și vinul sunt simboluri cu noi semnificații, așa cum și Paștele exprimă pentru noi trecerea de la moarte la viață, și nu mai amintește de trecerea Mării Roșii.
Pentru că de sărbători căutăm să avem cea mai bună masă și cel mai bun vin, pâinea de Paște a devenit pentru majoritatea țărilor balcanice și dunărene pască, iar pentru alții pâine de Paște, în limba lor. Pune capăt postului și are toate ingredientele de care creștinii nu s-au apropiat 40 de zile, dar și decorurile simbolice ale sărbătorii pascale pe care o anunță.
Pregătită ca și ouăle roșii în Joia Mare sau în ajun de Înviere, la noi pasca se duce de obicei la biserică, în coşuri sau prosoape înflorate. De multe ori, credincioşii o împart celor prezenţi la slujbă, iar în toată Moldova, în Maramureş şi în zona de nord a Munteniei nu se gustă din bucatele de Paşte până ce nu se aduce pasca binecuvântată de la biserică.
În zona noastră, pasca este, de cele mai multe ori, un aluat din cozonac umplut cu brânză de vaci și stafide, dar la fel de bine poate avea și formă de tartă cu brânză. Contează însă simbolurile care o însoțesc: crucea frumos desenată ori poate chiar un miel (pentru cei mai talentați) și cu siguranță frumoasa împletitură ca din spice de grâu care mărginesc pasca, nu le vom trasa decât acum, pentru a sublinia importanța ritualică a pâinii noastre dulci, de sărbătoare.
Și același lucru îl fac și italienii, când pregătesc tradiționala lor pâine de Paște, Pane Di Pasqua.
Și pentru ei, această pâine de sărbătoare marchează sfârșitul postului, ca urmare conține tot ce nu s-a putut mânca în perioada respectivă: produse de origine animală și tentații dulci. Împletiturile circulare de pe Pane Di Pasqua sunt menite să semnifice coroana de spini pe care a purtat-o Isus, iar oul colorat, fiert și așezat în mijlocul împletiturii, înseamnă renaștere. Iar această Pane di Pasqua este elementul central al mesei din Duminica Paștelui, poate fi un dar pentru cineva sau parte a picnicului din a doua zi de Paște, lunea.
Mergând spre Spania, găsim Mona de Pascua, tot un aluat dospit dulce, care se mănâncă de obicei în prima sau a doua zi de Paște în Catalonia, Valencia și Murcia. Obiceiul este să fie dată în dar de bunici, nepoților, în Duminica Paștelui sau să fie parte a picnicului de a doua zi, ca și în Italia. Și de semănat, seamănă destul de bine cu cozonacul împletit, având deasupra oul fiert. Poate fi făcută cu gem sau cu ciocolată, pentru că și aici vorbim de forme schimbate de-a lungul timpului, dar oul este nelipsit.
De Paște, grecii ne îmbie cu Tsoureki, care seamănă, însă, mai mult cu cozonacul nostru. Este tot o pâine dulce, cu lapte, unt și zahăr, cu zeamă și coajă de lămâie și stafide. Există mai multe feluri de tsoureki, pentru că se pregătește și de Crăciun, dar sunt diferite prin simboluri, de Paște fiind decorată cu deja obișnuitul ou vopsit roșu.
Sub denumirea de paska avem și pâine specifică sărbătorii la ucraineni, dar tot cu cozonacii noștri aduce. Și ei o duc la biserică în dimineața Paștelui, în coșuri speciale, pentru a primi binecuvântarea.
Kulich este tot un fel de cozonac sau să îi spunem tot o pâine dulce, consumată în mod obișnuit în Rusia în ziua de Paști. Similar cu forma și aroma de panetone, de această dată, kulichul este garnisit cu condimente, fructe uscate și coajă de citrice. Dar tot la ruși găsim și Pashka, poate cea mai aproape de pasca noastră, o prăjitură din brânză dulce și ouă, dar fără învelișul din cozonac.
Surse documentare:
https://en.wikipedia.org/wiki/Easter_mona
https://www.savoringitaly.com/pane-di-pasqua-italian-easter-bread/
https://www.thespruceeats.com/ukrainian-easter-bread-recipe-paska-1137468
Foto: unsplash.com
