fbpx

Ecler, o poveste foarte scurtă

Ecler, o poveste foarte scurtă

De ce aţi numi o prăjitură „fulger”? Pentru că, literalmente, asta înseamnă cuvântul éclair în franceză.

Deşi este o prăjitură cu o istorie foarte veche,  se ştie foarte puţin despre originea eclerului. Cumva specialiştii în istorie culinară au căzut de acord că își are originea în Franța la începutul secolului al XIX-lea. Unele voci i-l atribuie lui Marie-Antoine Carême, faimos patiser al regalității franceze. 

Iniţial, s-a numit „pain à la Duchesse” sau „petite duchesse” până în 1850. Cuvântul eclair este atestat pentru prima dată atât în engleză, cât și în franceză în anii 1860. Oxford English Dictionary urmărește termenul în limba engleză până în 1861. Prima rețetă cunoscută pentru eclere apare în Boston Cooking School Cook Book a doamnei D.A. Lincoln, publicat în 1884.

Şi dacă tot am pomenit despre reţetă, eclerul şi-a început viaţa ca o patiserie tradițională, cu arome simple, precum vanilie și ciocolată. Coca este pastă de choux, un aluat opărit din lapte, unt, făină şi ouă, iar umplutura este celebra creme patissiere. Partea de sus a eclerului este ornată cu o glazură de ciocolată.

Alegerile de astăzi sunt, însă, nesfârșite! O brutărie din Paris (L’Eclair de Genie) propune crema iraniană de fistic și apă de flori de portocal, în timp ce L’Atelier d’Eclair oferă arome de la cârnați chorizo picant cu roșii până la brânză Comté și șuncă.

Revenind la întrebarea noastră inițială, oare ce i-a făcut pe oamenii vremii să numească această prăjitură „fulger”, sunt câteva explicaţii dar niciuna nu a câştigat recunoaștere definitivă.

O variantă ar fi că eclerul este atât de bun, încât se mănâncă într-o clipită, dispare ca fulgerul! Sigur că sună interesant, dar la fel de sigur nu este singurul desert atât de bun. Fiecare cu preferinţele lui, dar am putea spune, de exemplu că choux a la creme dispare şi mai repede din farfurie, nu de alta dar o ajută dimensiunea. Şi trebuie să ştiţi că eclerele originale sunt mari, nu exista o variantă mini. 

O altă poveste ne spune că strălucirea glazurii care îl îmbracă poate semăna cu strălucirea fulgerului. Pare chiar mai puţin credibil decât prima dar, ce-i drept, glazura eclerului străluceşte. Că o fi ca fulgerul sau nu, rămâne să decideţi fiecare în parte.

Una dintre cele mai simpatice definiţii date eclerului este în „Chambers English Dictionary” (1988), care scrie aşa: o prăjitură în formă alungită, dar care nu rezistă mult (“a cake, long in shape but short in duration”). Cu alte cuvinte, revenim la cât de repede dispare din farfurie acest minunat ecler.

Cum nu există o explicaţie clară a acestei denumiri, totuşi, discuţia rămâne deschisă, fiecare poate contribui în funcţie de propria imaginaţie. Asta chiar ar fi o întrebare… oare de ce credeţi că se numeşte, totuşi, aşa?

Ar mai fi de spus că eclerul este atât de iubit, încât a primit în dar o zi de sărbătoare: 22 iunie este sărbătorită ca Ziua Eclerului de Ciocolată.

Surse documentare:

https://eclairephs.weebly.com/history.html
https://en.wikipedia.org/wiki/%C3%89clair

Foto: unplash.com

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un

 

pe Facebook


Înscrie-te la newsletterul săptămânal