fbpx

Salată Boeuf cu pui sau fără carne

Este amuzant dacă citești înțelesuri și nu cuvinte, așa-i? Tradiționala noastră salată de sărbători, așa-zisă Boeuf (scrisă ca și cum ar fi nume, deși înseamnă doar vită), este de cele mai multe ori cu pui, atunci când chiar are carne, pentru că știm că există nenumărate variante doar cu ouă fierte.

Dacă descompunem salata noastră de zarzavaturi fierte, o să vedem că are bază de cartofi, cu morcovi (de obicei din supă, acolo unde aceasta nu lipsește de pe masa de sărbătoare), cu ceva murături (după preferințe, avem castraveciori în oțet și/sau ardei grași, nu doar pentru gust, ci și pentru culoare), mazăre (nu chiar în toate rețetele), chiar și fasole verde, uneori, și maioneză. De preferință de casă.

În ce privește aportul de proteină, cum spuneam, în unele bucătării vine din ouă fierte, în altele, mai rar, este chiar carne fiartă de vită și, de cele mai multe ori, carne de pasăre. Tot din supa pregătită anterior. 

Deși mulți dintre noi trăim cu impresia că ce am descris mai sus reprezintă o rețetă tradițională românească, dat fiind numele despre care credem că vine, probabil, din interbelic, lucrurile nu stau chiar așa. Doar french fries sunt mai departe de origine decât rețeta noastră!

Se pare că salata originală a fost pentru prima dată preparată în 1860, de bucătarul belgian Lucien Olivier sub denumirea de salade de gibier (de vânat), la restaurantul Hermitage, unul dintre cele mai din Moscova la acea vreme.

Rețeta originală, de altfel secretă pentru că niciun chef care se respectă nu-și dezvăluie secretele, s-a pierdut în anul 1905 când restaurantul Hermitage s-a închis. Se știa doar că rețeta cuprinde delicatese scumpe, între care carne de vânat (după cum îi spunea numele), limbă de vițel, dar și cozi de raci, capere sau rață afumată, deși este posibil ca rețeta să fi variat în funcție de sezon. 

Povestea dressingului a fost poate mai secretă decât a rețetei în sine, în condițiile în care fiecare vede și simte ce mănâncă, însă în maioneză ingredientele folosite nu sunt ușor de identificat. Olivier folosea maioneză, sigur, dar se pare că era făcută cu oțet din vin franțuzesc, muștar și ulei de măsline provensal. Greu de știut exact care, iar diferențele pot fi uluitoare, chiar și dacă înlocuim banalul nostru ulei de floarea-soarelui cu cel de măsline, în maioneză!

După 1905, numeroși bucătari din tot estul Europei au inventat rețete asemănătoare, dar înlocuind ingredientele originale cu altele mai ieftine, precum carnea de pui sau de vită. Aceste variante de salate, cu diverse nume, au devenit un fel de mâncare comună, inclusiv în Rusia, Polonia sau România. Ingredientele se schimbă în funcție de preferințele gastronomiei regionale.

Salata Olivier se face acum ca și salata noastră așa-zisă boeuf: cu cartofi fierți tăiați în cuburi, morcovi, murături în saramură (de obicei castraveți), mazăre verde, ouă, țelină, ceapă, carne de pui sau chiar salam, cu sare, piper și muștar și, bineînțeles, cu maioneză. 

În multe țări, salata se numește simplu salată rusească. În unele restaurante apare chiar sub denumirea de salată Stolichnaia, fiind aproape identică, de fapt, cu cea a lui Olivier.

Legenda spune că aceasta din urmă ar fi rețeta furată de unul dintre ajutoarele bucătarului belgian de la Hermitage, Ivan Ivanov. Acesta a plecat ulterior să lucreze ca bucătar într-un restaurant departe de nivelul celebrului Hermitage, unde a început să prepare o salată suspect de apropiată de cea a lui Olivier, sub numele de „Salată Metropolitană” (în rusă, Stolichnaia). Totuși, îi lipsea ”ceva”, spun gurmanzii vremii, iar acel ceva este foarte posibil să fi fost combinația dressingului de maioneză, pomenit mai sus.

Ulterior, Ivanov a vândut rețeta salatei, iar una dintre primele tipărite de Aleksandrova a apărut în 1894 și cuprindea o jumătate ieruncă (este o pasăre), doi cartofi, un castravete mic (sau un cornișon mare), 3-4 frunze de salată, 3 cozi mari de raci, 1 /4 cană de aspic, 1 linguriță de capere, 3-5 măsline și 1½ lingură de maioneză.

Așa cum se întâmplă adesea cu rețetele gourmet care devin populare, ingredientele rare, scumpe, poate sezoniere sau dificil de preparat, au fost înlocuite treptat cu cele mai la îndemână și mai ieftine.

Surse documentare:
https://www.marmiton.org/recettes/recette_salade-olivier-russie_47309.aspx
https://en.wikipedia.org/wiki/Olivier_salad
https://fr.wikipedia.org/wiki/Salade_russe

Foto: pixabay.com

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un
 

pe Facebook


Înscrie-te la newsletterul săptămânal