Deși din aceeași familie (din care fac parte și fenicului și anasonul), chimenul și chimionul nu sunt același lucru și, ca urmare, nu sunt un substitut unul pentru altul. Și nu sunt nici semințe, sunt fructe ale plantei.
Chimenul

Chimenul (Carum carvi) este o plantă ierboasă din familia morcovului, care creşte în regiunea de deal, atât spontan, cât şi în culturi, rodind numai în al doilea an.
Este utilizat din timpuri străvechi drept condiment pentru brânzeturi (havarti), preparate din carne, supe, creme de legume dar şi ca plantă medicinală.
Fructele de chimen, întregi sau măcinate, sunt folosite ca mirodenie în diverse feluri de pâine, în special pâinea de secară, dar și la covrigei, sărățele sau chiar pentru aromatizarea rachiului, în Apuseni. În plus, infuzia preparată din semințe de chimen are proprietăți medicinale, fiind folosită pentru calmarea colicilor intestinale. Încearcă și rețeta de tartă cu bacon, smântână și ceapă.
Uleiul din semințe de chimen este folosit ca ingredient în săpunuri, loțiuni și parfumuri.
Chimenul este de asemenea folosit în lichioruri (Akvavit), mâncăruri gătite la cuptor, precum și în diverse alte feluri de mâncare, aparținând în special bucătăriilor din Europa Centrală și Scandinavia, un exemplu fiind varza acră. Și dacă tot am pomenit de varză, Austria este înnebunită după aroma sa amară, parfumată şi care te încălzește la propriu, în varza murată și nu numai. Multe dintre rețetele din bucătăria austriacă și din sudul Germaniei îl folosesc, cu greu găsești, uneori, pâine neagră de casă care să nu aibă semințe de chimen.
Chimenul are o istorie îndelungată – se știe că a fost utilizat în Grecia Antică și Roma, iar unii cred că a fost utilizat încă din epoca neolitică din Europa Centrală, însă este rareori utilizat în afara Europei sau chiar în regiunea mediteraneană.
Chimionul

Chimionul (Cuminium cyminum), cu o vehime respectabilă, de peste 5.000 de ani, este, probabil, unul dintre cele mai vechi condimente din lume. În Egiptul Antic, chimionul era pus ca obiect de înmormântare în piramide.
Planta este originară din Asia și crește pe solurile argiloase, uscate. Are nevoie de foarte mult soare pentru a se dezvolta în condiții optime și pentru a produce fructe aromate.
Chimionul este mai amar, dar cumva dulceag, cu o aromă distinctivă şi bogată, ușor camforată. Întreg sau măcinat, este folosit ca ceai medicinal, dar și în prepararea mâncărurilor ceva mai exotice pentru gustul nostru.
În general, poate fi folosit pentru asezonarea mâncărurilor de varză, tocănițe de miel, porc, gâscă, cartofi copți, mâncăruri de orez, carne la grătar, carne de vită afumată, precum și pâine. Chimionul este însă esențial în:
- Amestecuri indiene (curry)
- Pui Tikka Masala
- Amestecuri mexicane (chilli)
- Chilli con carne
- Guacamole
- Tortilla mexicană
- Jambalaya
- Tocană marocană de legume
- Salată de năut
- Kebab
foto: unsplash.com pixabay.com