
Cele mai multe dintre felurile de mâncare ce umplu masa de Revelion au legătură cu norocul. Toți avem nevoie să ne gândim că viitorul va fi mai bun sau și mai bun și orice gând sau intenție în acest sens ne e de ajutor. Așadar, de la 12 boabe de struguri și până la rețete tradiționale, cine, ce mănâncă de Anul Nou prin lume?
Fără să stăm prea mult pe gânduri am pornit într-o călătorie imaginară în jurul lumii pentru a arunca un ochi pe geamul bucătăriilor vecinilor noștri sau rudelor mai de departe, nu de alta dar am aflat recent că majoritatea ne petrecem Revelionul anul acesta în țară. Poate așa vom fi mai inspirați să alegem meniul de Anul Nou sau vom ști cu ce se laudă alții.
Vecinii bulgari cu care împărțim și bune și rele în Uniunea Europeană împart cu noi și o rețetă tradițională, la noi se numește plăcintă Dobrogeană, la ei, banitsa. Această mică bătălie a fost câștigată de noi, pentru că denumirea românească este, de anul acesta, protejată la nivelul UE. Diferența este că la ei face parte din meniul tradițional de Anul Nou, când adaugă la rețetă și răvașe sau mici monede pentru noroc. Masa este completată cu carne de porc cu varză, fripturi, curcan sau cocoș fript, orez, legume și fructe. Ceapa, usturoiul, porumbul, fructele uscate, nucile, murăturile și grâul par să fie obligatorii!
Dacă mergeți la rude în Spania sau vin ei la voi, ei bine, să știți că de acolo vin cele 12 boabe de struguri care au ajuns și pe masa noastră de Revelion, așadar nu uitați să treceți strugurii pe listă! Trebuie mâncați neapărat la miezul nopții. Așadar, înmulțiți 12 boabe de struguri cu câți meseni sunt și.. gata.
Italienii sunt cumva atipici, dacă avem în minte pizza și paste. Noaptea Sfântului Silvestru, cum se numește tradițional Revelionul, este întâmpinată deseori cu un cotechino con lenticchie, pe românește tocană cu cârnați și linte, despre care se spune că aduce noroc. În anumite gospodării, zampone, picior de porc umplut. Asta poate pentru că și despre porc se spune că aduce noroc. Sigur, europenilor, care astfel au avut ce mânca în timpul expansiunilor musulmane.
Masa se termină cu chiacchiere – mici gogoși din aluat prăjit, rulate în miere și zahăr pudră – și prosecco.
În Turcia, rodiile joacă un rol important în tradițiile de Revelion, dar nu se mănâncă, se sparg de pragul ușii, când ceasul bate miezul nopții. Astfel, oamenii speră că împrăștierea acelor semințe de rodie, cu însemnătate în multe culturi, aduce noroc în noul an.
Austria și vecina ei, Germania, numesc și ei Revelionul după Sfântul Silvestru, Sylvesterabend. Petrecăreții beau un punch de vin roșu cu scorțișoară și mirodenii, mănâncă aproape exclusiv carne de porc și decorează masa cu mici purceluși roz din marțipan, numiți marzipanschwein sau glücksschwein, un fel de porcușor cu noroc, mai ales că de obicei au și un trifoi cu 4 foi în desen. Sunt, de asemenea, cadouri potrivite de sărbători la austrieci și nemți.
Peștele marinat este o tradiție pe masa de Revelion din Polonia și până sus, în Scandinavia. Preferat pare să fie heringul, un pește gras și argintiu, care mâncat murat la miezul nopții pentru a aduce un an de prosperitate și bunăstare. Unii mănâncă hering murat în sos de smântână, în timp ce alții îl preferă cu ceapă.
Nordicii încă mai încearcă să își mulțumească vechii zei. Ollie-bollen sau (Oliebollen) o gogoașă olandeză, de obicei cu stafide și pudrată cu zahăr. Se spune că oamenii care mănâncă oliebollen de Anul Nou ar supraviețui mâniei zeiței păgâne Perchta, care ar tăia stomacul celor răzvrătiți. Dar pentru că gogoșile sunt atât de grase, legenda spune că sabia lui Perchta ar aluneca de pe stomacul celor care le-au mâncat.
Croquembouche este un desert de Anul Nou construit de francezi din mici gogoșele suprapuse și lipite între ele cu caramel, stivuite pentru a forma un turn și apoi scufundate din nou în caramel. La cum sună, probabil nici nu poate fi mâncat de două ori pe an, pentru că ne-am îneca de atâta dulce.
Prăjitura Regilor este o altă tradiție pentru 1 ianuarie, când în creștinătatea ortodoxă este sărbătorit Sf. Vasile, în altele țări însă se pregătește de 6 ianuarie, Boboteaza. Cultura nordică are și ea o rețetă cu această denumire, rezervată tot pentru începutul de an. Grecii au Vasilopita, numită chiar după Sf Vasile. Francezii au gateau sau galette des rois. Kransekage literalmente înseamnă tort cu coroană și este un turn conic compus din multe straturi de bezea sau marțipan, în formă rotundă pregătite pentru Revelion și alte ocazii speciale în Danemarca și Norvegia.
Surse documentare:
https://edition.cnn.com/travel/article/new-years-food-traditions/index.html
https://food52.com/blog/23574-new-years-eve-traditions-food-around-the-world
https://www.history.com/news/new-years-food-traditions
https://www.marthastewart.com/2225161/new-years-eve-food-traditions-around-world
https://travellingbuzz.com/new-years-eve-customs-traditions-bulgaria/