
Deși suntem renumiți pentru mesele bogate, cu multe feluri de mâncare, care încep la prânz și se termină după-amiaza târziu, nu noi le-am inventat și nici măcar nu sunt doar balcanice, cum le mai numim azi. Dar, cu siguranță le-am conturat amprenta locală.
Meniurile pentru dineurile de la case mari, la sărbători sau evenimente oficiale, sunt pentru cei mai mulți dintre noi o formă de abuz alimentar. În secolele trecute, însă, atunci când numai aristocrația își permitea astfel de aroganțe culinare, mesele erau lungi, nu durau doar câteva ceasuri.
Meniul din 12 feluri de mâncare este cel mai complex și rezervat evenimentelor, nu doar în zilele noastre. La o astfel de masă se etala pe vremuri argintăria, cel mai fin porțelan pentru farfurii și platouri și cristalul cel mai prețios pentru pahare.
Fiecare fel de mâncare avea instrumentele specifice – farfurii, platouri, boluri, tacâmuri și pahare. La dineu, mâncărurile sunt servite de personalul specializat în farfurii, nimeni nu își punea singur mâncarea, cum se întâmplă la un cocktail sau la bufet suedez.
Furculițele erau așezate totdeauna în stânga, cuțitele și lingura în dreapta, deasupra erau așezate cele de desert, în diagonală-dreapta paharele. Ordinea folosirii tacâmurilor este din exterior spre interior, iar a paharelor de la stânga la dreapta.
Totul arăta cam așa:

- Farfurie pentru pâine, în stânga aranjamentului de masă, cu cuțitul pentru unt sprijinit pe suport, pentru că urma să fie folosit de mai multe ori; fiecare persoană avea propria untieră cu capac.
- Sare și piper, în recipiente individuale, închise
- Paharul de sherry sau altă băutură-aperitiv era folosit primul, la
– Caviar, adus într-o lingură specială, din material de perlă
– Escargot – furculița specială; clești și farfuriuță pentru suport
– Cocktail de creveți – furculiță pentru cocktail (cu coada lungă și doar 3 vârfuri)
– supă, lingură pentru supă
– pește, furculiță (tot cu 3 vârfuri) și cuțit pentru pește, cel care are o ușoară formă de pește și pare mai degrabă o spatulă, farfurie pentru oase (în formă de semilună)
– homar, furculiță specială, cu vârful foarte mic și coada lungă și subțire, în stânga, clește pentru homar și farfurie separată
– brânzeturi și fructe uscate, cuțit pentru brânză și o mică țepușă pentru nuci, așezate tot în fruntea farfuriei, fiind considerate desert
– desertul propriu-zis, dulce, furculiță și linguriță, servite cu cafea sau ceai
Dacă ne uităm la imaginea de ansamblu a celor 12 feluri din meniul complet, putem să le reducem, în funcție de dorința noastră, la câteva principale:
- Aperitiv (poate fi și unul singur)
- Supă
- Pește
- Fel principal (friptură)
- Salată
- Desert
Și așa am ajuns la meniul din 6, probabil cel mai uzual la mesele festive.
Iar meniul ”de duminică” este cel format din 3 feluri, pentru că rareori supa mai este inclusă:
- Aperitiv
- Fel principal
- Desert
Cum arată meniul nostru de sărbătoare, tradițional de Crăciun? De obicei, cam așa:
- Aperitiv – icre, salată boeuf, zacuscă sau salată de vinete, servite în boluri sau pe canape-uri sau crackers, după placul fiecăruia, brânzeturi maturate și măsline
- Supă de găină cu tăiței (mai mult în Transilvania, Banat și Bucovina)
- Platoul cu preparate din carne – cârnați, salam, caltaboș (maioș, leber), gușă fiartă cu boia, tobă, răcituri
- Friptură la tavă cu sos
- Sarmale cu smântână ori iaurt
- Desert, obligatoriu dulce
- Cozonac, de obicei la cafea
Surse documentare:
https://www.webstaurantstore.com/blog/2578/full-course-meal.html
https://en.wikipedia.org/wiki/Full_course_dinner
https://www.webstaurantstore.com/blog/2578/full-course-meal.html
https://www.marthastewart.com/276333/how-to-set-a-formal-dinner-table