fbpx

Meniu de vacanță în… Bulgaria

  • Home
  • Utile
  • Meniu de vacanță în… Bulgaria

Alegerea meniului în vacanță poate fi foarte simplă și expeditivă sau o adevărată incursiune în specialitățile locale și produsele cu care fiecare zonă sau țară se laudă.

De la fast-food, grilluri diverse, la garnituri și sosuri, până la paste și pizza, cu siguranță că orice tavernă, pub sau terasă găsiți va avea ce să vă ofere pentru a vă potoli foamea de mâncare. În ce privește setea de cunoaștere, însă… poate fi ceva mai complicat, așadar vă propunem să aflăm împreună ce are Bulgaria mai bun și mai bun de oferit, la capitolul bucătărie locală.

Midii – nu putem începe cu altceva, chiar dacă midiile se găsesc peste tot la Marea Neagră. Într-una din cele mai curate regiuni de pe litoralul Bulgariei, în frumosul golf Kaliakra, este ferma de scoici Dalboka. În drum spre Balcik sau pur și simplu o vizită scurtă din Vama Veche, merită o oprire pentru o cură de midii.

Tarator este supa bulgărească rece de castraveți, numai bună să vă răcorească în vacanță. Este o supă pe bază de iaurt, cu castraveți specifici locului, usturoi, mărar, ulei de floarea-soarelui și miez de nucă. Este posibil să o găsiți în multe varietăți, anumite ingrediente lipsind sau fiind pur și simplu înlocuite, dar totdeauna veți avea parte de o supă rece, uneori chiar cu gheață, atât de binevenită în zilele toride de vară.

Iar dacă am amintit de supa de castraveți pe bază de iaurt, ar trebui să spunem și că iaurtul are o mai mare legătură cu Bulgaria decât v-ați imagina. Deși este un produs cu foarte multe varietăți și amprente locale în multe părți din lume, Bulgaria a fost cea care l-a plasat, cumva, pe hartă în producția alimentară de masă. Toată lumea știe cum se fabrică iaurtul, prin fermentarea laptelui fiert, iar acesta există de când oamenii consumă lapte de proveniență animal. La începuturi, era ținut în piei de animale, iar enzimele prezente în piele au dus la fermentare și coagulare, creând iaurtul. Se estimează că întâmplarea datează din 6000 î.Hr. Deși cuvântul iaurt provine din limba turcă, nu se poate vorbi de paternitatea produsului, probabil a apărut simultan în diferite locuri, în principal în Orientul Mijlociu, Asia Centrală și Balcani. Așa a ajuns și în Bulgaria de astăzi, însă abia aici, un important om de știință, Stamen Grigorov, a izolat bacteria care a făcut ca laptele să se coaguleze. Iar bacteria aceasta se numește Lactobacillus bulgaricus.

Balcanii au în comun multe produse, ce au căpătat, în timp, culoare locală, iar plăcintele cu foi filo sunt la loc de cinste peste tot. În Bulgaria avem banitsa, seamănă foarte bine cu plăcinta dobrogeană, cum o știm noi. În varianta clasică, straturile succesive de foi integrează o compoziție de ouă, iaurt și brânză grasă, cea locală se numește sirene. Este făcută din lapte de vacă, oaie sau capră, cu o textură delicată, ușor fărâmicioasă, și cu un gust proaspăt, vag de citrice. Este cunoscută drept feta bulgărească, și se păstrează tot în saramură. În afara de Bulgaria, o găsiți și în Macedonia, Albania și chiar Grecia. Noi o cunoaștem drept telemea.

Revenind la banitsa, pe lângă brânză poate avea și alte umpluturi, dulci ori sărate, mai ales vegetale- spanac, urzici, pătrunjel și varză. Praznik se face cu praz, în timp ce luchnik este un tip de banitsa cu ceapă. În variantele dulci, tikvenik, se face cu umplutură de dovleac, ori cu măr, ca ștrudelul, sau mlecna banitsa – care este o plăcintă dulce cu lapte, ouă, zahăr și vanilie. Plăcinta este de obicei servită la mic-dejun, cu iaurt sau bragă lângă.

În țările unde legumicultura este la mare căutare, nu poți să nu ai și o salată locală, iar în cazul Bulgariei este shopska, tradiționala salată bulgărească: roșii, castraveți, ceapă, ardei gras și, bineînțeles, brânză bulgărească, aceeași sirene de mai sus. Salata a fost creată în 1950, când bucătarilor locali li s-a cerut un produs care să atragă turiștii. De menționat este că, deși tendința este de a folosi ulei de măsline, în rețeta originală se folosește ulei de floarea-soarelui, acesta fiind, de altfel, gustul autentic al salatei bulgărești.

Fără doar și poate, în Bulgaria veți întâlni des și sarma (sarmale), chiar și în meniurile de vară. Se pot face și din carne de vită, iar învelișul poate fi la fel de bine din frunze de viță, de varză dulce sau murată, iar în compoziție orezul sau bulgurul sunt folosite. Între condimente găsim ceapă și usturoi, sumac și sos de roșii. Nu felul în care arată sau sunt făcute diferă de sarmalele noastre, mai mult gustul, datorită condimentelor folosite. Au o tentă mai orientală, să zicem.

Și tot dinspre orient vin și kuftele (chiftele), pentru care se folosește și chimionul, pe lângă condimentele obișnuite și la noi.

Și să știți că și bulgarii au micii loc, ceva mai lungi, însă, se cheamă kebapche. Pot fi din carne de porc sau de vită ori în combinație. Îi veți primi cu cartofi prăjiți, cartofi la cuptor, brânză sirene sau cu lutenitsa sau lyutenitsa lângă. Lutenitsa este o zacuscă, dar fără vinete, doar cu ardei gras, ardei iute, roșii, ceapă, ulei de floarea-soarelui. 

Foto: pixabay.com

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un
 

pe Facebook


Înscrie-te la newsletterul săptămânal