România are 11 produse în Registrul specialităților tradiționale garantate, conform Jurnalului Oficial al Uniunii Europene. Între acestea şi Plăcinta dobrogeană, o reţetă tradițională, păstrată din generație în generație, pe care însă am disputat-o cu bulgarii!
Aşa cum ştie acum şi Uniunea Europeană, Plăcinta dobrogeană este un preparat tradițional românesc, originar din regiunea al cărui nume de altfel îl şi poartă, cunoscut pentru gustul său autentic și pentru textura sa crocantă și stratificată.
Desert sau aperitiv, în funcție de preferinţe, plăcinta a devenit un simbol culinar al regiunii și a câștigat recunoaștere la nivel european pentru unicitatea sa.
Plăcinta noastră își are rădăcinile în bucătăria multiculturală a Dobrogei, regiune situată între Dunăre și Marea Neagră. Această zonă a fost de-a lungul timpului un punct de întâlnire al mai multor culturi, inclusiv turcă, greacă, tătară, influențe care se regăsesc și în arta culinară locală. Plăcinta dobrogeană a evoluat din rețete tradiționale, păstrând metodele de preparare manuale transmise din generație în generație.
Plăcinta dobrogeană tradițională
este realizată din foi subțiri de aluat, întinse manual, și umplută cu brânză sărată, amestecată cu ou. Este coaptă într-o tavă rotundă sau dreptunghiulară, iar la final se obține un preparat cu o crustă crocantă la exterior și moale la interior. Un alt element distinctiv este folosirea ingredientelor locale, în special a brânzei sărate de oaie, care îi conferă un gust autentic, legat de tradițiile păstorilor din Dobrogea. Plăcinta este coaptă până când capătă o crustă aurie, iar după coacere, uneori este unsă cu smântână sau unt pentru un plus de savoare.
Deși cea mai cunoscută variantă este cea cu brânză, există și variante cu mere, dovleac sau carne, care respectă aceleași principii de preparare.
Plăcinta dobrogeană este înrudită cu mai multe preparate din bucătăria balcanică și orientală. De exemplu, este foarte asemănătoare cu „burek”-ul turcesc, o plăcintă umplută cu carne, brânză sau legume, populară în țările din fosta Iugoslavie și Turcia. De asemenea, plăcinta dobrogeană poate fi comparată cu „banitsa” din Bulgaria, o plăcintă cu brânză, sau cu „spanakopita” grecească, care este umplută cu spanac și brânză feta.
Anul trecut, plăcinta dobrogeană a obținut protecție la nivel european prin includerea în registrul Produselor cu Indicație Geografică Protejată (IGP). Această recunoaștere confirmă autenticitatea și legătura strânsă a produsului cu regiunea Dobrogea. Doar produsele realizate în această zonă, respectând rețeta tradițională și metodele de preparare autentice, pot fi vândute sub denumirea de „plăcintă dobrogeană”.
Această protecție nu doar că promovează plăcinta dobrogeană pe piețele internaționale, dar și asigură că tradițiile culinare dobrogene sunt păstrate și respectate. Recunoașterea europeană reprezintă, de asemenea, o garanție pentru consumatori că produsul pe care îl achiziționează este autentic și de înaltă calitate.
Plăcinta dobrogeană este mai mult decât un preparat culinar; este o parte esențială a patrimoniului cultural al Dobrogei. Cu o istorie bogată și influențe multiple, această plăcintă a reușit să-și câștige un loc special atât pe mesele românilor, cât și în inima Europei, datorită recunoașterii IGP. Apreciată pentru gustul său unic și pentru tehnica tradițională de preparare, plăcinta dobrogeană rămâne un simbol al gastronomiei românești!
Sursă documentare:
https://www.info-delta.ro/placinta-dobrogeana-al-unsprezecelea-produs-romanesc-recunoscut-si-inregistrat-la-nivel-european/
