fbpx

Natura în ajutorul nostru

plante comestibile de primăvara

Verde, roşu, portocaliu, violet… pot fi doar parte din spectrul culorilor, dar ştim că natura nu face nimic degeaba. Aceste culori ne spun, fiecare în parte, o poveste.

Legumele verzi sunt o sursă foarte bună de vitamine și minerale și au un conținut mare de clorofilă. Cele roșii sunt bogate în antocianină și licopen, precum și în antioxidanți care pot preveni apariția unor afecțiuni grave, degenerarea celulară și problemele de circulație. Legumele portocalii au o concentrație ridicată de substanțe antioxidante, printre care vitamina C, bioflavonoidul și carotenoidul, iar cele albastre ori violet (fasole neagră, vinete, varză roşie) conțin resveratrol, esențial pentru sănătatea inimii. 

Când ne gândim cum ar trebui să arate, la modul ideal, bolul nostru zilnic de mâncare, spunem aşa: jumătate trebuie să fie „verde”, adică să conţină legume şi verdeţuri. Cealaltă jumătate se împarte în două, o parte mai mare pentru carbohidrați, cereale și tuberculi, cum ar fi pastele, orezul, cartofii, iar restul proteine, precum peștele, carnea și ouăle.

Pentru că primăvara ar trebui să ne refacem mai ales stocul de vitamine, pe care corpul nostru nu le-a primit suficient pe timpul iernii, ne concentrăm acum pe ce are mai bun şi mai bun natura din jurul nostru: lobodă, leurdă, salată verde, spanac, măcriș ori ștevie.

Loboda

Loboda este privită cu destul de mult scepticism de o mare parte a oamenilor, însă este bogată în vitamine și minerale, printre care se numără vitamina C, vitamina K, calciu, magneziu, fosfor, fier, zinc și seleniu. În același timp, este o sursă importantă de proteine și fibre, iar 100 de grame de frunze de lobodă au doar 19 calorii. Bineînțeles, 0 zahăr, 0 grăsimi! Parcă o ciorbă de lobodă acum, la început de primăvară, când unii constatăm că avem ceva mai multe kilograme în plus decât ne-am fi dorit, sună chiar bine, nu? Și dacă vă spunem că se mai numește și spanacul francezului, parcă sună și mai bine.

Leurda

Numită și usturoi sălbatic sau ”usturoiul ursului”, este menționată în enciclopedii botanice din secolul I, remarcându-i-se eficacitatea în curățarea și detoxifierea corpului. În 1992, leurda a fost numit Planta Anului de către Societatea pentru Protecția și Investigația Florei Europene. Din punct de vedere medical, este recomandată inclusiv în tratamentul hipertensiunii arteriale, al colesterolului ridicat, al stomacului și al bolilor cronice.Nu trebuie neapărat să o gătiți ca pe spanac, poate fi folosită în humusuri, pentru un pesto cu gust absolut special sau într-o salată de cartofi. De asmenea, puteți condimenta o cină simplă, cu pâine și cașcaval.

Măcrișul

Măcrișul este înrudit cu ștevia și se remarcă prin gustul său acrișor, fiind potrivit în salate, supă sau piureuri. Fără să aibă un conținut ridicat de calorii, are însă din plin minerale și vitamine. Este considerat un aliment revitalizant, care ajută digestia și reglează tranzitul intestinal. Sigur că nu vom consuma măcriș în cantități industriale, totuși trebuie amintit că are în componență acid oxalic și oxalat de potasiu, care pot fi toxice în cantități ridicate. 

Ștevia

Aceasta conține în cantitate mare vitaminele C, A, E și K, dar și săruri minerale – potasiu, fosfor, magneziu, calciu, fier, zinc, proteine, fibre, oxalați, acid tartric și se consider că previne și combate astenia de primăvară. De asemenea, planta este creditată cu proprietăți detoxifiante, care reglează nivelul zahărului din sânge, reduce tensiunea arterială, combate obezitatea, este diuretică, stimulează și fortifică sistemului imunitar, grație conținutului bogat de minerale și vitamine, combate constipația și ajută în diverse afecțiuni pulmonare. Sunt citate inclusiv beneficii în zona afecțiunilor pielii! Dacă nu aveți altă idee, noi vă propunem o mâncare de orez cu ștevie.

Salata verde

Salata verde este de neînlocuit în tot timpul anului, dar primăvara are un gust aparte. Din punct de vedere nutrițional, are un conținut ridicat de apă și calorii puține, dar destule minerale și vitamine. Conține calciu, fier, magneziu, fosfor, potasiu, sodiu și zinc, împreună cu vitaminele B precum tiamina, riboflavina, niacina, acidul folic, vitamina B6 și vitaminele C, A, E și K. O adevărată bogăție! Salata verde este un antioxidant redutabil, ajută la îmbunătățirea digestiei și poate fi un sprijin în reducerea inflamațiilor. Așadar, o salată cu salată verde, ridichi de primăvară și eventual un strop de brânză este tot ce v-ați putea dori pentru un start bun. Dar puteți încerca și o ciorbă cu afumătură. Nu e pentru dietă, dar vă promitem că merită!

Spanacul

Spanacul nu mai are secrete pentru mulți, generații la rând asociindu-l cu Popeye Marinarul, care deschidea o conservă de spanac de câte ori avea nevoie de energie. Conține importante cantități de calciu, magneziu și fier, deci nu e de mirare că este inclus în categoria super-alimentelor. Spanacul ajută și la stabilizarea nivelului de glucoză din sânge, la controlul diabetului, este, de asemenea, o sursă excelentă de fibre și este sărac în calorii, făcându-l un aliment ideal. 

Gătit ca supă-cremă ori simplu, cu smântână, lângă frigănele sau ouă ochiuri, cu sos de roșii, lângă paste sau într-o plăcintă grecească, spanacul va câștiga repede mulți fani, dacă nu îi are deja.

Surse documentare:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Lobod%C4%83
https://www.organicfacts.net/wild-garlic.html
https://www.naturalfoodseries.com/13-benefits-sorrel/
https://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tevie
https://www.organicfacts.net/health-benefits/vegetable/health-benefits-of-lettuce.html
https://www.healthline.com/nutrition/foods/spinach

Ne împrietenim?
Abonează-te la canalul nostru de YouTube

Dă-ne un

 

pe Facebook


Înscrie-te la newsletterul săptămânal